Ziua 117 Masina de spalat

Pindica si-a cumparat masina de spalat. Nu mai venise de mult sa-si clateasca bikineii la Ariston-ul conjugal, ranita in orgoliu de faptul ca i-am luat in mod brutal cheile de la casa. De fapt cheile au fost aruncate pe canapea, urmata de o iesire triumfala, glorioasa si intzepata.
Pauza...chiar ma gandeam...foloseste chiloteii de doua ori?...camasutele doua zile la rand?...ar fi imposibil...de neimaginat. Whatever...

Sambata imi intorceam lenea, cand pe stanga, cand pe dreapta...imprastiat ca o beshnitza pe canapea. Mai sugeam cate un gin de vara cu tonic, gheata si lamaie...si ma uitam la niste bursuci parosi pe Wild...Ma intrerupse telefonu'...Pindica...ha...ce-o vrea?
N-am raspuns din prima...sa vada ca-s ocupat. Dupa vreo ora, dupa ce ma lamurisem bine cu bursucii, cine sunt ei si ce vor, am sunat inapoi.
"Auzi?...zice...n-ai o canitza din aia care se da cu detergent pentru masina de spalat?"
"Am...de ce?"
"Pai, zice, mi-am luat masina, am montat-o in bucatarie sub blat si nu e loc sa bag detergentul in sertaras. Ma gandeam ca o canitza din aia ma ajuta".
"Ok...treci si ia-o...sunt acasa"
"Aaaa...nu pot...ca tre' sa fac scurgerea si sa montez un T pentru chiuveta"...
Hait...sa vezi ca de fapt ma sunase pentru T nu pentru canitza...M-am facut ca nu ma prind..
"Pai dupa ce termini...poti sa treci sa iei canitza"...susurai eu cu o voce lesinata...
"Nu stiu cand termin...ca ma chinui de vreo 2 ore sa fixez T-ul la scurgerea din perete..."
Nu m-am abtinut si am intrebat-o...
"Pai unde ti-e fuckeru' viitor sot sa te ajute?"...Ahhh...ce am tintit-o...m-am umplut de satisfactie...
S-a facut ca nu aude si a continuat:
"Teava de la scurgerea din perete e prea mica...si cacatu' asta de T are un manson de cauciuc si nu intra. Daca bag mansonu' pe teava sau pe T intra...dar impreuna, de-al dracu' nu vrea"
"Nasoala situatie...ce sa zic?"...mi-am dat eu cu parerea...Cheama si tu un instalator"
"Cine vine sambata dupa amiaza?" icni ea cu o voce cazuta, exprimand neputinta..
"Pai cheama luni, atunci"...
"Luni?...am tona de rufe de spalat..Poate nu tii minte...mi-ai luat cheia si n-am putut sa vin sa mai spal la tine"
Ce tupeu!...in loc s-o dreaga si sa ma roage sa vin s-o ajut, tot ea cu reprosurile.
"Ai sunat tu si am zis eu sa nu vii?"...ce legatura are cheia cu venitul?.Vii cand sunt acasa si totul e ok. De exemplu vino acum cu tona de rufe".
"Unde sa car muntele de boarfe?"...vocea era si mai cazuta. A schimbat solfegiu repede...cu o voce de rugaciune la altar..."Nu mai bine vii tu sa ma ajuti?" Si ca sa nu primeasca vreun refuz obraznic a continuat repede " Daca vii, iti fac spaghetti cu carne si sos din ala care-ti place...". Hmmm...tentatia era mare... Eram cam rupt in doua de foame...iar pastele alea chiar erau specialitatea ei...maximul din ce putea gati vreodata..
Excitat deja de miros de carnita tocata si sos...i-am raspuns afirmativ.
Parca eram bursucul cel lenes de la televizor care-si misca "cadavrul" lesinat de amorteala cand simte miros de mancarica.
Am rezolvat chestiunea cu T-ul, aplicand niste banda adeziva in loc de manson si s-a potrivit.
N-a fost mare scofala.
Am primit in schimb spaghetele promise...cu carnita si sosul aferent.

A fost o afacere cinstita bazata pe respect "reciporc" si incununata doar de succes(e)(uri).
Adica masina avea scurgerea de rigoare, iar stomacul meu era hranit corespunzator.
M-am dus acasa fericit si m-am uitat la semifinala Germania _Uruguay plin de satisfactie.
Nu are de ce sa mai vina sa spele aici. E minunat!

Ziua 111 Caprioarele de la Registrul Comertului si Biserica Normala...

Plaja fuse si se duse...Sambata seara ma grabi sa iau cale intoarsa, sa nu ma prinda aglomeratia de pe sosea.
Nu-mi place sa stau undeva la munte sau la mare duminica, decat daca ma intorc lunea.
Te trezesti dimineata...duminica adica...prost dispus ca trebuie sa te intorci acasa...toata ziua e pierduta...si apoi dupa amiaza...brusc..dupa ceas..toti se pornesc spre Bucuresti. Urmeaza sportul national...statul in coloana la Sinaia sau pe la Valu' lui Traian, dupa caz. In coloana se desavarseste spiritul national autohton. Smecherilor cu Q7 sau X5 le iau foc bucile pe scaun si n-au rabdare...merg pe contrasens...se baga...ies diferite degete pe geam...urlete..injuraturi...nu de multe ori batai in toata regula...Asta-i weekend-ul bucuresteanului obisnuit. Vinerea, la dus, transpira de nervi, sambata pauza, duminica nervi de transpiratie, la intors...
In concluzie, nu servesc experiente extreme...

Azi am fost la Registrul Comertului pentru oaresce acte. In 2 minute am aflat unde erau caprioarele si cerbii...Nu la playa din Mamaia, ci la Registru...m-am umplut de uimire. Raportul caprioare-balene sau guvizi-dromaderi era net in favoarea primilor...
Cat am stat si am asteptat, am tot privit la lume. Am incercat pe cat posibil sa fiu subiectiv si sa dezbrac din priviri indivizii pana la nivel de slip si sutien, astfel incat analiza situatiei sa fie cat mai aproape de adevar.
Ce de decoltee!...ce de pulpite si glezne de revista!...ce solduri arcuite!...ce pectorali si bicepsi!...ce funduletze apetisante!...Greu de imaginat...
Cozile si asteptarile la acest fel de oficii de stat ajuta imaginatia sa zburde cu voiosie...
Deci...clar..groso modo...balenii sunt la mare la soare...(adica bugetarii grasi cum zicea un inalt oficial nu de mult)...iar capriorii muncesc din greu ( adica slabanogii de la privat...care ii tin pe grasii aia in carca...cum zicea acelasi oficial)... Are dreptate...se vede cu ochiul liber...

Pentru ca asteptarea tindea sa dureze...am iesit la colt la o cafeluta si o tigarica...
Langa mine, la masutza alaturata, o doamna de vreo 35 de ani...cu fata de vreo 12 anisori...asteptau niste stampile de la o pravalie apropiata si beau cate un suc...
"Ce biserica o fi asta, mami?"
"O biserica ortodoxa" raspunse mami fara se sa intoarca, privind fix ecranul telefonului mobil.
In spate trona biserica Sfintii Constantin si Elena din Piata Muncii...
"Noi ce suntem?"
"Ortodocsi, draga"
Fata se uita pierduta la cladire...
"Adica e biserica de-a noastra, nu? Una normala..."
M-a pufnit rasul...pe mami nu...
S-a apucat sa-i explice fetii ca toate bisericile sunt normale, nu doar cea ortodoxa...
"Pai atunci hai sa ne mutam si noi la altii sa vedem cum e..."
"Nu se poate draga, suntem botezati ortodocsi...nu merge sa ne mutam asa cu una cu doua..."
" Pai si nu ne putem boteza din nou?...la altii..??"
Mami tot butona telefonul scriind un sms...Problemele copilului erau intr-adevar capitale.. Incerca sa para calma si sa-i explice...ca daca ne-am nascut asa, apai asa murim...
" Dar de ce e obligatoriu sa murim la fel...?? de ce sa nu murim altfel?"...
Mami se uita brusc la ceas si intrerupse brutal marile dileme ale fiicei...
" Gata...hai sa mergem ca-s gata stampilele"...

Ma trezii si eu din film si ma pornii dupa acte...sa vad daca-s gata.

Ziua 109 Vamos a La Playa! La Mamaia...

Joia trecută am ajuns cu treburi urgente și importante la Constanța.
O deplasare simplă dar robustă de doar 2 zile. Așa se anunță.
Cum ar zice Birlic: "aaaa, doar o gaură de spriț"...

Rezervare la hotelul Oxford. 
Gurile rele zic că ar aparține primarului. Cum care primar? Un șmecher din București ce și-a perfectionat obrăznicia la Constanța: paradisul proastelor maniere.
La o primă vizionare a meniului de la hotel se constată ușor că prețurile sunt duble față de cârciumile din capitală. Adică o ceafă de porc bate spre 28 de lei, o ciorbică vreo 15, etc.
La ăștia TVA-ul mereu a baleiat spre 80-90%. Nu e nicio surpriză. Deviza este atâta timp cât fraierii care ajung la noi mai și mănâncă, de ce să nu-i prostim de tot!!

Să trecem peste. Ambianța litorală e mult mai profundă ca să ne împiedicăm de mici amănunte.

Mi-am rezolvat treburile cele urgente și importante degrabă. Briza mării mă chema. Degeaba, o ploaie nesătula se porni pe după amiază, că-mi amorțiră toate dorințele.

Vineri m-am mutat în Mamaia.
Dacă tot eram în zonă și dacă tot niște "preteni" erau în vacanță cu plozi și neveste, de ce să nu vedem meciurile împreună?
Bună idee, bună organizare!

Destinație: Hotel Tomis, locație: înainte de Iaki la o aruncătură de alee, pe dreapta.

Pe drum, desigur prima neplăcere: plata taxei de barieră.
N-ar fi așa un mare deranj dacă toată lumea ar plăti. Mașinile cu număr de Constanța trec la pas prin barierele deschise, pe gratis, că na' cine să-i mai voteze?
În schimb, celelalte autoturisme, din tot restul patriei trebuie să oprească, să se scobească de mărunt și să decarteze: 3 lei o intrare, 4 lei multiple intrări în 24 de ore, nu mai știu ce 12 lei și 250 lei tot sezonul.
Bună treabă!...Cum ar fi să punem și noi barieră la Voluntari și taxă de șmechereală doar pentru mașinile de Constanța?  5 lei o intrare, 10 lei intrări multiple și 500 de lei tot sezonul?
Că noi ăștia din Bucuresti suntem curve mai scumpe, nu?

Mda, dau 4 lei pentru că vreau intrări multiple. Să simt ceva.
După nici 50 de metri două autoturisme cu număr de CT rulau în paralel, fiecare pe banda ei. Se puteau vedea niște brațe bronzate rău cum ies pe geam.
Prima dată am crezut ca sunt prieteni și se salută la viteza de 10 de km pe oră.
În spatele lor, coadă luuuungă de mașini căci n-aveai cum să-i depășești.
A doua impresie, destul de rapidă, a fost complet diferită. Băștinașii nu se salutau, se înjurau. Ieșeau capete pe geam, se scuipau și aruncau cu diferite obiecte invitându-se care pe care să oprească și să se înfrunte în stil dobrogean.
Frumos! Vii la mare și deja te umpli de uimire în cîteva minute.Și totul doar cu 4 lei.

Hotel Tomis, 250 lei camera pe noapte cu mic dejun și sezlong inclus pe plajă. Buuun!
Normal ca aveau camere libere, că nu-i plin. Normal că nu-s reduceri, că mai bine stau cu ele goale decat să ademenească clienți noi.
Dar nu-i bai, o noapte ce mai contează!
Bine ca e fain înăuntru. N-arată chiar rău. Cam ca un hotel de 25 de euro la greci sau la bulgari. Cu all inclusive, evident.

Până să ajung la șezlongul de pe plajă inclus în preț, iar s-a pornit ploaia. Torențial!!
Așa că am așteptat meciurile la interior, însoțiți de un chardonnay de Segarcea numa' mmmmmmbuuuuuuun. Torențial de bun. Ca ploicica.

Între meciuri, șezând blând la bar, am avut prilejul să privesc peisajele interioare ce mi se derulau.
În general turiștii sunt tineri, cupluri, cu cel puțin o odraslă. Până aici totul bine. Doar că perechile astea depășesc orice imaginație de dimensiuni și kilograme pe centimetru pătrat.
Ori ea era balenă și el guvid, ori el elefant și ea căprioară, ori amândoi ca rinocerii.
Lipsa hainelor dezvăluie în profunzime forme și linii greu de imaginat chiar și de un pictor suprarealist.
Parcă eram la un carnaval XXXL. La naiba!, cred că slăbănogii n-au bani să vină la mare. Altă explicație logică nu găsesc. Sau nu mai există slăbături.

În fine, după un recital de cefe groase, gușe, burți enorme și posterioare cât un teren de tenis, mi-am revenit privind niște băieți ceva mai supli care alergau o minge de mama focului.

A doua zi pe plajă, dacă nu prindeai loc în primele două rânduri de șezlonguri, nu se vedea marea de burți și funduri excesiv de bombate în toate direcțiile.

Spectacolul plajei e mirifizolobolant.

Eternele țigănci cu floricele se strecurau abil printre mamuți și hipopotami, strigând de zor: "Floricica de la mare
Face bine între picioare,
Apropie șoldul
Și îndreaptă glezna"

N-au găsit, carevasăzică, altă rimă...

Sau:
 "Nu dați banii pe prostii
Luați porumbu' la copii!"

Din când în când acosta la mal faimosul vaporaș "Victoria".
Un nene gras cu bronz natur țipa în megafon:
"Veniți la o croazieră de 20 de minute în largul mării. Doar 10 lei pentru adulți, 5 lei pentru copii, gratis pentru copiii până în 3 ani. Victoria merge cu 1200 metri pe secundăăăăăă...să nu depășească unda sonicăăăăăă... O plimbare în largul mării face plămânii copiilor ca un pepeneeee..."

N-am înțeles rima cu pepenele și plămânii, dar am apreciat textul cu unda sonică.

Ce bucurie!!! Ce desfătare...!!!...
Soare, cald, briză, oameni, vaporașe, elicoptere,  porumb fiert, floricele, zmeură, scoici de ocean, nămol, iarăși oameni. Relaxare totală. Mmmmbineee!... 

Toată lumea se ocupă cu câte ceva. Râde, bea bere, mănâncă chestii, joacă table sau cărți, citește sau face baie, se scarmănă între dinți, flatulează, râgâie, grohăie. Nimeni nu șede.

Doar o domnișorică, la două rânduri mai în față, stătea. 
Era tristă. 
Destul de măricică să fie plictisită de vacanța cu babacii, cu gândul departe, probabil la iubitu' din orașul de baștină, care-o fi ăla. 
Nu făcea nimic. Stătea bolândă cu moaca bosumflată. Era tristă...

Mi-a adus aminte de celebra poezie: " Sunt tristă"
"Sunt tristă...
Mi-a intrat nisip în pi...
Și sunt mică și nu pot
Să bag mâna pân'la cot,
Ca să scot nisipu' tot"

Bacovian!

M-am bucurat de mare. De marea noastră. Nu fusesem demult și ce frumos e!! 

Haide la plajă! Uită de belele! Le iau valurile oricum. Nimic nu este permanent.

Vamos a La Playa! 
Ohhh, ce-o mai țopăiam pe când eram fecior de leică. 
Frigeau tălpile la Ring în Costinești.

Ziua 104 TVA-ul si Libidoul

Ca Pindica se marita se pare ca e un lucru la fel de cert cum e cresterea TVA-ului de maine.
Cum o sa faca treaba asta in septembrie, ramane de vazut, tinand seama ca tribunalele sunt in vacanta...whatever...

Traim vremuri tulburi si al naibii de umede. Inundatii, case luate de viituri, oameni morti sau evacuati. Adevarate tragedii...drame cumplite intamplate aproape de noi.

In Bucuresti nu-s inundatii, lumea are alte probleme. Cum sa navaleasca la Carrefour sa-si indese frigiderul cu cefe de porc la 19% TVA...ca si cum mare economie se mai poate face...

Dimineata la cafea am vazut imagini emotionante din Suceava si Neamt cu oameni plangand ca si-au pierdut bruma de avere si un inger de baietel cu lacrimi in ochi, nu mai mare de 5 ani, cum se ruga la Dumnezeu sa opreasca potopul.
Probabil ca la aceeasi ora cu reportajul..adica ieri pe dupa amiaza...potopul de aceeasi romani navaleau disperati la Carrefour...Atacul frontal la supermarket-uri a venit ca o viitura naprasnica pustiind rafturile de borcane, conserve si halci de carnuri cu slana si sorici.
Doua imagini contrastante...puhoiul de ape si oameni disperati...puhoiul de oameni si oameni disperati...disperati sa-si digere foamea la doar 19% TVA.
Spicuiesc din Evenimentul Zilei:
"Mulţi clienţi au mers la cumpărături pentru a-şi face stocuri de alimente, detergenţi sau cosmetice. Chiar dacă nu aveau nevoie să le cumpere, au decis să facă o "investiţie", de teamă că preţurile vor exploda de mâine.
'Carnea o punem în congelator, făina şi uleiul în cămară. Cine ştie cât ne vor cere pe ele de mâine? Să vedeţi ce va fi în piaţă, unde nu-i controlează nimeni', mărturişeşte Elena D., din Bucureşti. Femeia are 55 de ani şi îşi aminteşte cu frică de anii '90, când preţurile creşteau precum "Făt Frumos": se teme că nu va mai avea bani de pâine sau pentru a-şi plăti factura la lumină."
Imi apare in gand ingerul de baietel cu lacrimi in ochi si tanti Elena D., amandoi cu fricile si disperarile lor. Unul se gandea la Dumnezeu, celalalt la propriul intestin gros asigurat cu ceva provizii cateva zile.
Destine si drame diferite, dar si asemanatoare...
Si ma gandeam eu aseara, in timp ce ma uitam la meci cu ginu' in nari...care o fi impactul cresterii TVA-ului cu 5% asupra libidoului romanilor disperati, cu drame diferite, dar atat de asemanatoare...probabil un impact devastator, asemeni unei viituri naprasnice...
Ar trebui neaparat ca un Institut de cercetari, cu specialisti bugetari ai caror salarii vor fi la randul lor reduse cu 25%, sa studieze acest foarte important impact. Ce efecte vor aparea si cum vom lupta pentru stoparea scaderii secretiei hormonale la femei, ce poate duce neintarziat la tulburari hipoactive a dorintei sexuale si in acelasi timp la problemele disfunctiei erectile la barbati ce poate duce neintarziat la chestiuni tot hipoactive.
Ar trebui ca acest Institut de cercetari sa deseneze grafice, sa compuna formule matematice si sa traga degraba concluziile de rigoare.
Cum va afecta TVA-ul de 24% libidoul poporului roman?
Pana cand vom afla rezultatele...raman cu imaginea ingerului de baietel cu lacrimi in ochi..si in acelasi timp mi-o imaginez pe coana Elena D. din Bucuresti...cum va mesteca satisfacuta cotlete si pulpe cu TVA de 19%, timp in care noi ceilalti vom ciuguli fasole cu TVA de 24%.
Mi-o imaginez pe aceeasi doamna Leni, cu libidoul afectat,...cum se va scobi intre dinti dupa resturile din cotlete...cum le va pune la congelator...si cum le va mesteca din nou si-n luna august...cand noi deja vom fi morti de foame.

Ziua 97 Dansul Sanzienelor...

In noaptea asta... o sa intru in hora Sanzienelor...naluca o sa ma duca acolo...o astept sa-mi bata la geam.

In noaptea asta...o sa-mi dansez Sanzienele...iar ele ma vor saruta, ma vor mangaia si ma vor umple cu dragostea lor...

In noaptea asta...o sa-mi imbratisez visele, tainele, dorul, dragostea si voi pluti cu ele in dansul Sanzienelor...si ma voi ferici cu iubirea si gingasia lor...

In noaptea asta sunt invitat la petrecerea zanelor mele...Sanzienele...ma vor primi in dansul lor...si ma voi ferici...ma vor ferici...pentru ca stiu...ele ma iubesc...

E noaptea lor...a Sanzienelor...

Du-te Soare,
Vino Luna - Sanzienele imbuna...

Ziua 96 Nevasta-mea Se Marita

Ieri a fost una din acele zile de luni departe de week end. Adica sambata si duminica de dinainte parca-ar fi fost cu un an in urma. Mda...

Am ajuns mai devreme sa prind meciul Chile-Elvetia.

Aparu si Pindica cu un telefon inainte. Nu mai vine neanuntata de frica sa nu ma prinda ca stiu sa fac vreo ciorba si sa moara de suparare ca ma descurc si singur.
Aparu falfaindu-si bikineii ca pe niste steaguri vikinge. Parea epuizata, incercanata, topita...dupa cursurile de peste week end. Eu banuiam ca de la prea mult sex. Avea carnea lasata pe ea...pufoasa...ca dupa niste reprize prelungite de tango prin asternuturi reci de matase.
Eu, autist, ma uitam la meci. Ea, titirez, sorta rufele, ture spre masina de spalat, inspectii severe la padurea de ghivece, observatii negative...whatever.
Incepu sa-mi povesteasca iar despre ce vraji a mai facut sefa ei...trebuia sa urmeze vreo juma de ora de turuiala, complet neinteresanta...Chile tocmai baga un gol...meciul se anunta incins...si ca sa-i tai elanul aruncai o vorba asa, la freza, fara sa-mi iau ochii de pe ecran:
"Auzi, nu ma intereseaza ce mai face, ce mai zice si ce ma gandeste sefa ta. Da? Doar cand te intorci acasa...poate o sa analizez optiunea sa-ti ascult aceste povesti eterne si cu final asteptat".
Am simtit un icnet furios dupa acest cutit infipt adanc in latura masculina a egoul-ui ei.
"Da?...Tin sa te anunt ca n-o sa mai vin acasa niciodata...ia-ti acest gand, daca mai ai sperante...obisnuieste-te fara mine. Sper sa-mi iau masina de spalat cat mai repede si sa nu mai calc pe aici...bla..bla...bla..." Nu se oprea...Elvetia tocmai ce avu o ratare...incins meci...buuun..
Si fara s-o mai intreb nimic continua la relanti pe aceeasi tema...pana cand...dupa o respiratie adanca, isi inghiti aerul si rasufla apoi..." Oricum ma marit in toamna asa ca ia-ti orice gand"..."Te mariti?...cum asa?...cu cine?"...eu cu ochii in televizor....totul parandu-mi-se o gluma..." Da...ma marit...cu un barbat". "Aha...pai si cum faci? E legal? O sa fi o bigama"...zisei mustacind relaxat, atent la un ofsaid la limita..." O sa rezolv si asta...o sa-ti trimit actele din timp"...Parca vocea nu mai suna a gluma...
Erau doua variante...ori s-a ofticat ca n-am lasat-o sa abereze iar de sefa si a pornit un atac la baioneta... ori chiar asa cum a zis si a ales momentul asta sa-mi serveasca stirea sub forma de Breaking News.
N-am citit-o...dar parca mi se paru ca vorbeste serios. Reusi sa ma faca sa intorc privirea de la meci...
"Si?... faci nunta?", ea " Nuuuu, in cerc restrans..." si enumera ce neamuri ar veni..." Aha deci...aveai un fucker mai de mult...ca nu te mariti cu unul pe care-l stii de 2-3 luni...si tu tipai la mine ca am amante in toate judetele patriei...ba chiar si peste hotare...unde ar fi norocu' asta?"..."Nu e treaba ta...ce si cum..."
"Pai daca e adevarat ce spui...ia lasa tu cheile frumusel ca n-ai nevoie de masina de spalat de aici si spala-ti lucrurile la fostul fucker viitor consort".
Punct ochit-punct lovit...S-a ridicat...a aruncat cheile pe canapea...si a iesit, ca de obicei, la fel de triumfatoare pe usa. Ma gandeam ca o sa ranjeasca si o sa mai faca o tura la masina de spalat, dar reactiona ca si cum ar fi spus adevarul...sau naiba stie ce mai alearga prin sinapsele ei.
N-am iesit dupa ea...n-am sunat-o.
Doar i-am pus la uscat bikineii si maieutzele in timp ce mi-o imaginam la primarie cum spune DA.
Nevasta te-as intreba...ce faci dupa "moartea" mea?...am deschis un spritz...si m-am uitat la Spania - Honduras.

Ziua 92 Mintea unui bărbat cu imaginație bolnavă

                               Rene Magritte - Viol (1934)

Mă prelinsei înapoi din hai huiereala de pe Câmpia de Vest...păstrându-mi fierbințelea pentru București.

N-am scris nimic, căci nimic nu era de scris.
Câmpia de Vest e la locul ei, Arad-ul și Timișoara se desfășoară semețe în continuare, ca două bastioane falnice a unei porți de ieșire și mai putin de intrare.
Deva cu a ei cetate, gemea sub aburii abulici a ploii de după caniculă, Sibiul era deja umezit de apa ce curgea ușor dinspre sus...iar orașul meu era deja udat de potop.
Ce era de scris? Doar că am adus fierbințeala Câmpiei de Vest la București...

Am primit și mesaje...de la "sunt nevoită să te șterg dintre prietenii mei....nu-mi trimiți nimic, dar nici măcar atâta bunăvoință nu ai în tine ca să accepți commurile mele....te crezi buricul pământului....adio"....până la..."Uite, m-am gândit la tine și as vrea să-ți doresc noapte bună și vise plăcute!Te pup..."...Legea acțiunii și reacțiunii, sau cum ar zice Birlic "a compensării" funcționează de minune...Și ce bine ma simt!

Aseară Pindica a venit cu niște bikinei și maieuțe la clătit și rostogolit în mașină...
Mi-a adus o carte...cumparată de pe net.."Ia-o și tu și citește...eu-s șocată!"...
O carte subțirică, "Mintea unui bărbat divorțat" de un anume Adrian Sahr.
Inițial a scris pe facebook, a adunat acolo peste 3000 de fani, apoi a tipărit cartea și-o vinde prin  ebook. După cum se vede...cu succes.
Pindica părea tulburată de subiect. Am răsfoit-o de față cu ea. Textul e plin de cuvinte des întâlnite cu grafitti pe toate zidurile patriei.
N-a zăbovit mult...s-a învârtit ca un titirez...apoi plecă cu același aer triumfător, doar nițel tulburat de mintea acelui bărbat cu imaginație bolnavă...
Pe net am găsit suficiente referințe la această "operă".
Misiunea scrierii sale se pare că e: "Cea mai sinceră mărturie despre demonii și misiunea de a fi bărbat, cu bune și rele, dar mai ales cu riscurile pe care le implică dragostea cînd nu te lași călcat în picioare în numele iubirii pentru o femeie."

Câte ceva din această "cea mai sinceră mărturie" găsiți aici:

http://ko-kr.facebook.com/notes/mintea-unui-barbat-divortat/fragment-din-mintea-unui-barbat-divortat/202489031938

Amănunte, picanterii și alte abordări ale acestei minți se află din cuprinsul romanului. Se poate comanda pe net. Nu stiu cât costă...whatever...

E bine scrisă, cu nerv, te prinde...Mi-a luat o oră și ceva s-o parcurg...N-am fost nici șocat, nici tulburat...
Doar că m-am gândit la Pindica și la tulburările ei...

Am rămas doar nedumerit, căci această "cea mai sinceră mărturie" se constituie sigur într-o mărturie veritabilă. Noi ăștilalți...bărbați...de fapt gândim la fel. Dar n-avem curajul s-o spunem...s-a gândit nea' Sahr ăsta să le traducă la domnițe care e și ce e în mintea noastră...de divorțati, însurați, burlaci, părăsiți...părăsitori...și ce-o mai fi...
Și câtă audiență are...peste 3000 de fani. Eu abia dacă adun vreo 600, deși nu fac "mărturii sincere" ci doar vorbe de "amețit" și "vrăjit" doamne și domnișoare. Uneori și domni. Domnițele vor sinceritate. Sunt asa de invidios...și ofticat...!!...
Omu' ăsta nu plânge după nevastă...ci se bucură de milioanele de femei care îi sunt la dispozitie. Nu e rău deloc.
E tare...are "pula băț"...ceea ce desigur îi adună femeile, niște simple obiecte însuflețite, roi la picioarele sale. Se culcă cu oricine...minoră, preoteasă, șefă, nevastă de amic...toate îl sug cu pasiunea singurului penis, tip catarg, adevărat din istoria fiecăreia.

O să scriu un protest. Sunt revoltat. Această "cea mai sinceră mărturisire" poate să și-o bage în al său găoz. E doar "mărturia" lui, proprie și personală. Îl privește doar pe el.

Fetelor!...NU ESTE ADEVĂRAT!!!...tipul are doar o imaginație bolnavă. Totul s-a petrecut doar în visele sale, precis e impotent. Dar scrie bine...cei al lui, e al lui...
Cartea se termină cu..."Cred că am o beautiful mind"...adică are niște sinapse scurt circuitate, pe undeva în părțile esentiale.

O să merg în Piață, îmi voi găsi loc printre pensionarii care răcnesc la reducerea de pensii și poate îi conving să mi se alăture la protest...N-o să fie greu.

Până atunci, că tot vine Aerosmith, cea mai potrivită cântare la sminteala bărbatuluisupermisoginopedofil, dependent de trei masturbări pe zi, ar fi doar Crazy...

Hmmm...ce prozaică e fierbințeala mea!!