Ziua 111 Caprioarele de la Registrul Comertului si Biserica Normala...

Plaja fuse si se duse...Sambata seara ma grabi sa iau cale intoarsa, sa nu ma prinda aglomeratia de pe sosea.
Nu-mi place sa stau undeva la munte sau la mare duminica, decat daca ma intorc lunea.
Te trezesti dimineata...duminica adica...prost dispus ca trebuie sa te intorci acasa...toata ziua e pierduta...si apoi dupa amiaza...brusc..dupa ceas..toti se pornesc spre Bucuresti. Urmeaza sportul national...statul in coloana la Sinaia sau pe la Valu' lui Traian, dupa caz. In coloana se desavarseste spiritul national autohton. Smecherilor cu Q7 sau X5 le iau foc bucile pe scaun si n-au rabdare...merg pe contrasens...se baga...ies diferite degete pe geam...urlete..injuraturi...nu de multe ori batai in toata regula...Asta-i weekend-ul bucuresteanului obisnuit. Vinerea, la dus, transpira de nervi, sambata pauza, duminica nervi de transpiratie, la intors...
In concluzie, nu servesc experiente extreme...

Azi am fost la Registrul Comertului pentru oaresce acte. In 2 minute am aflat unde erau caprioarele si cerbii...Nu la playa din Mamaia, ci la Registru...m-am umplut de uimire. Raportul caprioare-balene sau guvizi-dromaderi era net in favoarea primilor...
Cat am stat si am asteptat, am tot privit la lume. Am incercat pe cat posibil sa fiu subiectiv si sa dezbrac din priviri indivizii pana la nivel de slip si sutien, astfel incat analiza situatiei sa fie cat mai aproape de adevar.
Ce de decoltee!...ce de pulpite si glezne de revista!...ce solduri arcuite!...ce pectorali si bicepsi!...ce funduletze apetisante!...Greu de imaginat...
Cozile si asteptarile la acest fel de oficii de stat ajuta imaginatia sa zburde cu voiosie...
Deci...clar..groso modo...balenii sunt la mare la soare...(adica bugetarii grasi cum zicea un inalt oficial nu de mult)...iar capriorii muncesc din greu ( adica slabanogii de la privat...care ii tin pe grasii aia in carca...cum zicea acelasi oficial)... Are dreptate...se vede cu ochiul liber...

Pentru ca asteptarea tindea sa dureze...am iesit la colt la o cafeluta si o tigarica...
Langa mine, la masutza alaturata, o doamna de vreo 35 de ani...cu fata de vreo 12 anisori...asteptau niste stampile de la o pravalie apropiata si beau cate un suc...
"Ce biserica o fi asta, mami?"
"O biserica ortodoxa" raspunse mami fara se sa intoarca, privind fix ecranul telefonului mobil.
In spate trona biserica Sfintii Constantin si Elena din Piata Muncii...
"Noi ce suntem?"
"Ortodocsi, draga"
Fata se uita pierduta la cladire...
"Adica e biserica de-a noastra, nu? Una normala..."
M-a pufnit rasul...pe mami nu...
S-a apucat sa-i explice fetii ca toate bisericile sunt normale, nu doar cea ortodoxa...
"Pai atunci hai sa ne mutam si noi la altii sa vedem cum e..."
"Nu se poate draga, suntem botezati ortodocsi...nu merge sa ne mutam asa cu una cu doua..."
" Pai si nu ne putem boteza din nou?...la altii..??"
Mami tot butona telefonul scriind un sms...Problemele copilului erau intr-adevar capitale.. Incerca sa para calma si sa-i explice...ca daca ne-am nascut asa, apai asa murim...
" Dar de ce e obligatoriu sa murim la fel...?? de ce sa nu murim altfel?"...
Mami se uita brusc la ceas si intrerupse brutal marile dileme ale fiicei...
" Gata...hai sa mergem ca-s gata stampilele"...

Ma trezii si eu din film si ma pornii dupa acte...sa vad daca-s gata.