Ziua 131 Preumblari...

N-a fost o saptamana usoara, dar nici din aia apasatoare...
M-am preumblat prin tara, cand pe stanga, cand pe dreapta, de se adunara o mie saptesute de kilometri...uite asa...dintr-un foc...

Martea trecuta am luat drumul Moldovei...si am innoptat la Suceava - dulce oras al Bucovinei.
Hotel Bucovina, corect, ok, dar cam gol. Orasul e plin de mamici plimband carucioare pe trotuare sau prin parcuri. Masini de masini...lume bogata prin zona...liniste, atmosfera suava si domoala.
Seara, niste domni bastinasi, in numar de doi, m-au dus la terasa Padrino - cica se mananca bine.
" E isha aproapi...mierjam pi jos...uiti coliea"...Ce indragostit sunt de graiul moldovenesc!...de oameni...de aroma locului. Bucovina, de fiecare data, mi-a daruit liniste si relaxare...
Nu era cazul acum...caci fiind in delegatie, n-aveam timp sa trag pe nari mirosul spiritului manastiresc si duhovnicesc din zona.
Am degustat o ciorba radauteana - un fel de ciorba de burta, dar din pui si un platou impartit in trei cu diverse gratarele si legume. Totul udat cu niscai bere...nu multa, atata cat sa pice ghinishor..In concluzie, Padrino e o carciuma ok, doar chelneritele sunt cam zapacite, nu prea stiu cum sa serveasca, uita de comenzi, etc...dar de ce sa fiu acum carcotas?...a fost ok.
Dimineata am luat-o la trap alert, caci aveam mai multe de facut. Am plecat din Cetatea de Scaun luand drumul Iesilor...prin Falticeni, Pascani, Tg Frumos.
Iasi-ul este alt oras de suflet pentru mine. Multe amintiri frumoase, prieteni buni, chefuri in Tudor in studentie...fain. Se vedea cu ochiul liber ca e vacanta studentilor - orasul mai liber, fete frumoase mai putine, sau mai putin vizibile la ora aia.
Am tot zabovit pana spre dupa amiaza. A doua zi trebuia sa fiu la Tg Mures...asa ca m-am grabit sa ajung unde oi ajunge seara aia...dar lumina sa fie.
Am ales traseul prin Piatra Neamt - Cheile Bicazului. Nu fusesem de mult, iar vremea ma indemna la drumetie. Planuisem sa innoptez la Gheorghieni unde stiam eu un hotel cu restaurant super fain si elegant.
Dar m-am oprit la Lacul Rosu la hotelul cu acelasi nume. Nu-i mai bine sa respir nitel aer de munte o noapte? Zis si facut...
Am trecut prin Cheile Bicazului...drumul partial rupt de ape...se circula pe anumite portiuni doar pe o banda. Negustorii de papushele, palarii si alte kitch-uri isi inchideau tarabele...nu prea era lume...doar stancile semetze pazeau trecatoarea stramta, aplecate usor si cu cheile in mana...e deschis...poti trece....calea spre secuime e libera.
Tzara se topea in calduri...la Lacul Rosu seara temperatura scazuse spre 9-10 grade. Nu aveam decat tricouri sau camasi cu maneca scurta. Restaurantul e separat de hotel, asa ca plimbarea de seara s-a rezumat la doar atat. Era prea racoare pentru mai mult, cu ce aveam pe mine.
Ca sa fiu in ton cu zona, am gustat o supa secuiana de gaina cu taitei de casa...o minunatie...
Serviul impecabil...chelnerul avea o alura de cel putin ministru de externe. Impecabil, la papion, inalt, cu o voce placuta si fara pic de accent unguresc. Foarte prezentabil, amabil si dragut. A meritat bacsisul cu prisosinta.
Joi dimineata am coborat pe drumul Gheorghienilor, apoi spre Sovata si Tg Mures.
De la Mures am luat-o spre Tarnaveni-Blaj-Alba Iulia-Vintu de Jos-Deva-Lugoj-Timisoara.
De la Timisoara m-am intors acasa prin Caransebes-Hateg-Petrosani ( cu popas la Hotelul Rusu din Parang) - Lainici (cu popas la manastirea de acolo)-Tg Jiu-Rm. Valcea- Pitesti si acasa.

Fuse o preumblare indestulatoare...cu multe peripetii...prea multe sa fie povestite. Poate doar profilul soferului de Logan sa-l deapan...e de poveste. Candva...