Ziua 42 Baia Mare - Cu Mine

Am facut dushuletz...si am iesit sa iau aer...Se inserase usor, dar tot cald si placut afara. Ma cam durea parietalu' nitel si ma gandii eu sa ma duc la farmacie sa iau ceva leacuri.
Grea misie coane, in Baia Mare. Nicio farmacie deschisa dupa ora 8 seara. Chiar si cea pe care toata lumea o stia non stop (Helena ceva de genu' asta) era inchisa de la sase.
Nu-i nimic. Am facut o tura pe jos sa-mi dezmortesc ciolanele.
Intai prin centru nou si apoi in cel vechi. Orasu' e dragut, curatel, lume linistita, cam putina pe strada.
Toate blocurile cu iesire la strada au magazine amenajate in apartamentele de la parter. S-au creat astfel vaduri comerciale cam peste tot.
Ceva ce ar fi de neimaginat in Bucuresti, in Baia Mare e traditie. Adevarate constructii la parterul blocurilor ce au ocupat spatiul verde din fatza cu saloane de cosmetica, magazine de tzoale, banci, termopane, piese auto, florarii. De toate. Farmacii insa, culmea, nu prea sunt, si alea cateva inchise. Poti sa mori aici si n-ai de unde lua o pastila ceva.
Mergand de la Rivulus spre Mc Donalds, apoi spre hotel Mara, dreapta in vale spre Republicii, apoi dreapta spre spitalul judetean si iar spre Rivulus, fix 4 farmacii mari si late. Un singur Sensi Blu, in rest din astea locale. Mda ciudat...

Am luat-o spre centru vechi...e chiar fain. Amenajat sau in curs de amenajare, toata zona e bine conservata, cladiri, strazi, etc. Frumos.. Am vazut si Turnul Clopotnitei al Bisericii Sf Stefan, care biserica nu mai exista...arsa de incendii din suta in suta de ani...din 1300 toamna incoace. Langa, in schimb, trona parohia ortodoxa Sf Nicolae, renovata, dichisita si cu numerele de mobil al popilor pe usa in caz de urgente. L-as fi sunat pe unu' sa-mi aduca o pastila divina.
In fine, mi-a trecut si capu', mi-a trecut si de plimbare.
Am papat o shaorma buuuna...mi-era pofta...nu mananc prea des asa ceva. Apoi am baut doar 2 beri la hotel.

Cam pustiu orasu'. Or fi plecat de 1 mai. Foarte bine. Am stat cu mine insumi, m-am delectat de oameni, cladiri, felinare, farmacii inchise si putine si motociclete la greu care toate urla niste zgomote infernale.

Acum sunt cuminte in camera. Ma uit la semifinalele campionatului mondial de biliard.

Totul e sub control.

Si pentru ca tot primesc mesaje cu "somnic pufos"...se pare ca e un termen deja in vocabularul obisnuit, ca sa fiu altfel nu va doresc decat "pufic somnos"

Ziua 42 Baia Mare

Dis de dimineata ma trezii sa-mi fac treburile restante prin Cluj.
Pana pe la pranz ispravii ce aveam de ispravit si am pornit spre Baia Mare.
Micul dejun lipsi cu desavarsire, caci nu se face singur la camere in regim hotelier.
Doar cafea cu cafea.
Am iesit din Cluj cu impetuozitate sa nu ma vada antenele lui Amedeu cumva. Asta mai lipsea.
Soseaua e tocmai reabilitata...marcata...centura la Gherla e gata...n-arata rau deloc.
Numai ca nu inteleg de ce continua astia sa faca drumuri prin sate. De ce nu incearca sa le ocoleasca...ca spatiu e. Ce folos ca drumul e bun, daca sunt limitari la 50 km/h asortate cu radare in foi de foetaj.
Inainte de Dej, m-am oprit la un popas, pensiune cu restauntant si sala de nunti. Ameteam de foame.
Pustiu...o domnisorica blonda, dragutica si cu zambet suav astepta musterii.

N-avea supa cu taitei, doar ciorba taraneasca cu carne... Hai sa iau...aveam chef de o ciorbica. Nu prea ma dau in vant dupa ciorbe in Ardeal. Sunt prea dulci pentru gustul meu, prea multe pastai sau alte legume, fara cartofi...in fine. Dar cu mult piper i-am dres nitel gustul.

La felul doi am luat un snitel vienez din carne de porc...da...de porc, nu de vitel. Am vrut sa-i explic domnisoricii ca snitelu' vienez e musai din vitel...dar am zis ca intru in discutii evaluative prea adanci si ca n-are rost.
Asa...buuun...snitelu' vienez din porc n-a fost chiar asa rau, iar cartofii erau chiar naturali, adica taiati, muiati in apa si prajiti in ulei proaspat.
Ce m-a dat pe spate e ca domnisorica, cu un zambet suav si autentic mi-a facut o cafea la ibric desi nu aveau in meniu. Bravooo...merita bascis suplimentar.
Nimeni nu mai face cafea la ibric. Peste tot expresso, filtru, capucino...dar la ibric deloc.
Am luat-o din loc cu vioiciune, satisfacut de cafea si de zambetu' dragalas al domnisoricii.
Dupa Dej, drumul se repara, adica se pun plombe. Baietii de la drumuri lucreaza cu spor si nitel inconstienti. Pe la Mesteacan, unde sunt curbe si munti, o echipa turna asfalt dupa o curba fara sa puna semn inainte ei. Era sa fie o tamponare in lant. Coloana urca in viteza si bang...aparura domnii lucratori. Au inceput sa rada cand au vazut chinurile facerii la frane. Pana la urma am reusit sa scapam neatinsi.
Cred ca le-a parut rau ca n-au vazut ceva fiare indoite...erau si nitel chercheliti de la horinca, soarele le batea direct in cap...toate conditiile intrunite pentru a defini inconstienta. Am fost tentat sa sun la 112 sa chem un echipaj de politie, dar a aparut oportunitatea sa depasesc un tir si apoi...departe de ei...i-am iertat.

La Baia Mare am tras la Rivulus. Nu e prima data, sunt client fidel. E ok...3 stele spre 4, servicii ok, preturi un pic peste nivel dar toate adunate inseamna ok.

"Pot sa calc si eu niste pantaloni?"...."Aaaa...sa vedem daca n-a plecat colega..Ce material?"..."Pai astia de pe mine, de la costum"..."Stofa?"..."Da...cred, habar n-am"..Vine colega specialista in calcat.. Se uita foarte suspicios...si zice..." Nu calcam pantaloni de astia"..." Da' de care? Doar scurti?" zic eu deja nitel deranjat de situatie...Acasa Tanti ii calca cu fier de calcat obisnuit...
Au facut sedinta cu sefa receptiei si au concluzionat.."Da...ii calcam, dar nu garantam ca iese ok"...Aoleuuu...ce au astia?...

In fine...trebuiau calcati musai, erau valuri de la stat in masina...

Ma schimb, cobor...vreau sa ma tund, ca tot am timp si sa ajung la un ING sa alimentez niste cash pentru o rata.
Receptionera imi zice de o frizerie in dreapta...alta doamna se baga in vorba si zice de alta in stanga, mai aproape.
Decid sa ma duc la aia din stanga...De fapt era un salon, frizerie, coafura la parterul unui bloc. Tunde par si la dame si la barbati. Era o singura fata cu o clienta ce-si revarsa suncile din scaun cu un mare par tapat blond si ondulat..
"Draga Domnu' veniti in juma ora pana termin cu doamna"...N-aveam rabdare...m-am dus la cealalta locatie...Tot salon, coafura, frizerie, manichiura, etc.
Doua scaune ocupa de doua doamne...tre' sa astept un sfert de ora..."Pai imi fac unghiile pana atunci"...zic si eu...Se ridicara niste ochi mirati...cum? barbat...manichiura?..." Aaa...scuze...a plecat manichiurista..." Mergeti de beti o cafea vis a vis. Precis ca m-au comentat cu manichiura...
M-am dus... Bistro nu stiu cum...
Iau o bere si un expresso lung. Langa mine o femeie frumoasa foc, inalta, cu un italian evident...omu' cu camasa in dungi cu boruri largi, cercel in ureche, mustata si cioc subtiri si rase scurt, scund si trei fire de par in cap...In fata un nene ca un butoias de bere cu trei doamne, le facea revista presei. Chelneru' imi aduce un ziar, caci cerusem, cafeaua si berea.
Pana sa pun zahar in cafea...butoiasul atomic sari de la masa, imi lua ziaru' si continua sa citeasca.. Aiiii...ce nesimtire!!...n-am vazut asa ceva. Am baut berea si cafeaua ascultandu-l pe butoias citind din ziar...sa aflu si eu ceva.Din pacate citea cam pe litere...destul de dificil de urmarit.
Mi-am intors privirea la italian si la tipa faina...ce sa fac? Trebuia sa ma uit si eu la ceva....Tipa mmmmmmmmmbuuuuuna, crescuta cu lapte si branza naturale.
Pe un perete erau multe fotografii cu imagini ale orasului de epoca. Ador pozele astea. Pe majoritatea scria Nagybanya semn ca erau facute pe vremea horthystilor cum le place unora sa zica. Doar pe una din poze scria mic Baia Mare - P-ta Unirii.
M-am tuns...m-am dus si la ING cu taxiul caci nu stiam unde este. Mi-au comandat taxi de la salon, banca era la doua strazi mai incolo...Ohhh...ce rusine. Cursa a fost de 2,48 lei. I-am dat 5.
In orase cum e Arad sau Timisoara unde te intreaba la comanda si unde mergi nu pupam taxi in veci.

Ziua 41 Cluj

Ziua 40 iar fuse... Cineva mi-a sugerat ca ar trebui sa fac un parastas...Ha, ha...buna gluma si inteligenta...
Toata ziua am fost ocupat cu livrarea si receptia la o chestie foarte complicata, chiar si pentru mine.
Am plecat tarziu din Oradea catre Cluj, unde am ajuns pe la 11 seara.
Mai bine...sa nu ma vada Amedeu...
Nu mai stau la Onix...stau intr-o garsoniera draguta inchiriata in regim hotelier undeva la iesire spre Turda...la deal...
Totul e ca acasa...doar ca nu e mic dejun.. Are cafea, zahar, dar sa ti-o faci singur.
Mai bine...o fac la ibric asa cum imi place mie...

Imi fac niste treburi de "berou"...nu ma vad cu nimeni azi...
Afara e un soare mortal...se vad dealuri impadurite...e fain aici la Cluj...poate ies mai incolo...daca si gasesc loc de parcare in centru...si mai bine...

Ziua 39 Drumul

Ma porni de dimineata, cu baiatul, inginer...tinerel...insurat...indragostit...ce frumoasa e viata la 25 de ani!!...
Ce frumoasa e si la 40 si...!!!:)

Dimineata am alimentat la un Rompetrol de pe centura de nord vest spre A1.
Coada.
Mai aveam 89 de km de mers cu ce aveam in rezervor, zicea computaru'...Computaru' e sef...ce zice asa face...
In fata mea un "jeep" Ssang Yong...N-ati auzit?...e o companie coreeana ce face "jeep"uri de 15-16.000 de euro...Cam la fel cu Hyundai Tucson sau chinezii de la Hoover...Oricum mult ieftin decat umilul meu autoturism.
Asa...cine vrea jeep si vrea sa fie "erou" pe sosea..."stapan"...si n-are 50-60.000 de euro minim sa-si ia ceva adevarat...cumpara Ssang Yong, sau Tucson, sau Hoover...low cost...facaturi cu afara e vopsit gardu'.
Adica sunt unii cu penisul foaaaarte mic...care vor sa arate ca e mare. Caroserie de "jeep" doar...performante slabutze...
Deci...in fata mea Ssang Yong asta...parca vrandu-se Yang-ul Yin-ului ipotetic...

Eu nitel grabit... Coboara un nene cu basca, ochelari fumurii si fatza imperturbabila. Incet...Fatza de barbat cu penisul de 5 cm, klaaar...
Baga un card la pompa de benzina...(la Rompetrol poti plati cu cardul direct la pompa nefiind nevoie sa mai intri la casa de marcat). Il baga...apasa pe butoane...nu merge...iar il baga...tot asa 5 minute.
In final vine un baiat de la benzinarie sa-l ajute. Cardul merge...Incepe alimentarea... Si da-i si da-i...animalele astea de "jeep"-uri coreene au rezevoare mari. Mai dureaza 5 minute. Baiatu' spala parbrizul intre timp. Nu se pricepe la marci...a vazut jeep...ia bacsis gras...Helloooo....nu e X6, nu e ML....Ssang Yin...sau Yang...whatever...
Pompa se opreste...semn ca gata...plinul tehnic e facut...Nenea cu basca ii face semn..."Ia la mana si pune pana la bushon"...
Baiatu' se executa... Pisha motorina cu incetinitorul...inca 1,5 litri in 5 minute...
Buuun...In final...motorina da pe-afara... Probabil ca elefantu' de "jeep" consuma montruos...baremi sa-i ajunga pana la Pitesti...nu?
Asa...daca a platit cu cardu' la pompa trebuie sa plece acum...n-are de ce zabovi...
Ahhh...nuuu...Baiatu' ii spala toate geamurile...nenea isi da jos basca...si-si face freza in oglinda laterala... Doar, doar penisul poate i se face baremi de 6,3 cm... Nuuu...n-a reusit...
Ies din masina...si zic la baiat..." Frate...au trecut 15 minute de alimentare..nu-i speli si anvelopele...hai...sa stiu...trag un pui de somn?"..
Nenea si-a pus basca la loc pe paru' pieptanat...Se uita tamp la mine...si da din cap...adica...Offf..ce lumeee...adica el e perfect si lumea nu-l intelege.
Interpretarea mea a fost, de fapt urla invidia imensa in el, ca exista probabilitatea sa am un penis mai mare ca al lui... Da...e posibil...
Dupa fix 19 minute, pe ceas...a miscat "carutza" si mi-a facut si mie loc...Mersiiii...un gentleman....19 minute de cand a bagat pompa...bun timp...in alte domenii, as zice...pentru unii...

Da, au innebunit salcamii...cu siguranta...

Soare...frumos...140 pe autostrada...3 radare...nu vreau s-o musc.
Pit stop la Dedulesti...intre Pitesti si Valcea pentru micii de rigoare... Aglomeratie in parcare... Masinile aliniate oblic una langa alta. Un Logan de Valcea, parcat pe lat...adica pe 3 locuri... Buna treaba... Am identificat familia numeroasa...care nu se sinchisea...si consuma 10 mici (imensi la Dedulesti) de caciula. Daaa..unii maaaariii...categoria super grea...Tata, mama, si o pereche de copii depaseau usor impreuna 450 de kg... Mda.

La Sibiu m-au sunat de la firma de asigurare.... Ohhh...Asigurarea mea de fapt a expirat in ianuarie...Eu ii sunasem ieri caci am descoperit o mica neconformitate pe politza mea RCA. Adica asigurarea pe Romania era valabila pana in iulie 2010, iar cartea verde expirata in ianuarie 2010... Unde e greseala? Au gasit-o...in loc de iulie la politza, trebuia sa fie ianuarie ca in cartea verde...
Bravo...merg de 3 luni, am batut deja juma' de Europa fara asigurare.
M-am oprit instant la Asirom in Sibiu...ce mi-a cazut sub ochii la repezeala...
640 de lei asigurare pe 6 luni. Nu primesc plata pe card... Evident... Cardu' e o ciuma... Fug la bancomat, scot banii, ma intorc asudat, caci se incalzise afara...platesc...si plec... Daaa...atentie...zice donshoara...asigurarea e valabila abia de maine.
Dumnezeu cu mila pana la Oradea... Sper sa n-am probleme...

Scurta oprire la Cluj, de fapt in Gilau la iesire de pe A3 la un partener. Apoi iar la drum spre Oradea...
Tanaru'inginer de langa mine a vorbit de vreo 20 de ori cu tanara lui sotie...se alintau...se rasfatau...ohhhh....Pindica lipseste din ecran...
Ce diferenta...tanaru' inginer e fericit...nevasta e gravida in 25 de saptamani ( nu stie sa calculeze in luni, asa stie el), o iubeste...ea il iubeste, e cu ea...
Cutitele se rasuceau in mine la fiecare apel..

Am ajuns si la Oradea... Am vrut sa stam initial la Vulturul Negru, in buricul targului...dar pana la urma ne-am oprit la Iris, aproapre de vama Bors. Hotel de tranzit, corect.
Mancare corecta, bere corecta, nimic iesit din comun.
Aaa..da...si preturile sunt corecte. Daca treceti spre sau dinspre Europa, opriti la Iris...e chiar ok...

Beau bere in sala pentru fumatori, tanaru' inginer s-a retras in camera lui sa mai stea 2 ore la telefon cu iubita lui nevasta.
Eu am ramas doar cu berea, cu laptopul, doi tipi la o masa alaturata care se pare ca se iubesc...si doua "ciocanitori" la alta...care se pare ca n-o sa pupe clienti in seara asta...

Cum am zis...au innebunit salcamii...

Ziua 39 caci 38 se duse

Trecu de miezul noptii...

M-am prostit la televizor...nu stiu ce-mi veni de ma uitai la realitatea...la discutii despre vorbe. Dupa ce o ora si ceva au dezbatut uimiti de mizeria de spitale...ohhh viata...ce noutate!...au trecut la tocat discutii politice plictisitoare...
Zombi cum sunt...m-am uitat ca prostovanu'...c-atata ma duce creieru' la ora asta...
Mda...zi plina la "berou"...tot felu de chestii de rezolvat...
Maine iar plec...si iar la Oradea zis si Nagyvárad in maghiara, Großwardein in germana,
Magnovaradinum in latina, Vel'ký Varadín in slovaca, Varat in turca iar in italiana Gran Varadino...wow..Gran Varadino, ce fain suna...nume de festival...
Aaaa...in idish stiti cum ii zice?...ca traira si ceva jidovi pe vremuri...nu stiti?...
in idish ii zice אורדאה....da... אורדאה....frumos desen...
Am o livrare importanta de ceva chestii acolo...vine clientul...vin niste oaspeti, clienti potentiali sa se minuneze si ei...vin aia cu service-ul...pe seceta asta facem sarbatoare din orice...deh...pupam funduri...cat se poate...doar...doar...

Maine-s pe drum. Merg cu un baiat...inginer...sa verifice si ala nu stiu ce...Mdaaa...

Am facut bagajutzele mai devreme...sunt relaxat. Am capatat ceva experienta. Pindica era maestra pana acum. Mda..pentru ca tot n-am invatat cum sa pliez camasile, le-am pus tot pe umeras... asta e...nu se sifoneaza chiar asa rau....

De la Oradea merg la Cluj joi si vineri, iar sambata la Maramures...unde de 1 mai muncitoresc ma intalnesc cu un nene important, greu de prins, care de al naibii ce e, imi zise...sambata la 11 dimineata am timp pentru tine...da...foaarte bine...
Daca Pindica era acasa, precis credea ca am nu stiu ce gagica am pe acolo...
"Ce client te cheama de 1 Mai, mai Pindi..?" ar fi zis..." Nu-ti mai ajung pupezele"....

Of, of, of...viata...mereu m-a suspectat de aventuri... dar am lasat-o in pace...nu-mi place sa ma justific la prostii...E ridicol.

Eh...acu' Pindica cine stie ce face ea de 1 mai....dar sigur n-o sa fie cu mine..Si nici eu cu ea...na...

O sa scriu despre drumuri, despre ce si unde mananc si daca merita, in caz ca treceti, despre ce e pe langa drum...daca e sa vad ceva interesant...si altele...ce-mi vine, si ce-o sa simt...n-o sa uit de salcami...

Am sunat-o pe Pindica sa treaca sa ude florile. Mi-a zis sa ud eu azi...sa las biletel sa ude Tanti miercuri nitel...si e ok...nu mai e nevoie...Bineeee...sa nu zica ca s-au ofilit. Evident si florile sunt ale ei...nu?:)
Eu am doar chilotii de pe mine...nici aia sigur...ca nici p-aia nu-i aveam inainte s-o cunosc...Asta ca sa fie clar!

Au innebunit salcamii....

Ziua 37 Duminica in familie

Pe vremuri era o emisiune tv, Duminica in familie, cu scopul probabil de a aduna familia in jurul televizorului.
Eu m-am adunat in jurul meu, ca fiind propria mea familie.

Ieri am fost la mama. Simtea ea ceva.
"Cei cu Pin(z)dinca?"
I-am explicat ca s-a regrupat pentru o perioada sa ne putem reevalua relatia. Cum stiam eu sa folosesc termeni tehnici in chestiuni personale!
M-am dus vioi, relaxat, fresh. Mama n-a muscat.
"Eram sigura...mai devreme sau mai tarziu asta se intampla".
Asta i-a adus satisfactia presupunerilor ei confirmate.
Curios, nu m-a consolat si nici nu mi-a aratat evidenta, ca ea va ramane cu mine pe viata. Asa fac mamele, nu poti divorta de ele. Nici ele de noi.
Nu mi-a spus nici ca ea ma iubeste si ca ma pot baza pe ea. Nici ca, lasa, ca-ti trece.

Am scapat relativ usor. Mi-a pus si ceva la pachetel inclusiv niste prajiturele.
N-a zis nimic rau de Pindica si nici suparata n-a parut.

Azi am petrecut o duminica in familie, adica cu mine insumi.
N-am iesit din casa, dar nu din vreo problema de socializare,ci doar din lene. Trandavia e unul din cele sapte pacate capitale ale crestinismului.
O sa ard in purgatoriu.

Acum ma uit la "Life After People", documentarul extraordinar de pe History, care mi-a inspirat povestea.

Ziua 36

Somn, dulce somn...
Naluca cu par rosu imi deschise pleoapele...zambea strengareste si-mi arata fereastra. Soarele batea de pranz...iar lenea facu loc somnului...
Orbecaii prin casa...dupa cafea, ibric, zahar.

Tanti a fost miercuri si, desigur le-a mutat locurile logice ei. Mereu altele.
Hmmm...cu ce sa ma trezesc?...

Caut prin muzica...aaaaaaaaa...Foo Fighters...yesssssss..
sa-i dau la basi...

sub boofer-ul tzopaie pe parchet...ohhh...daca vine vecina de jos...poate si-mi aduce ceva...

Intru la dush...
muzica curge...

si

si tot asa...

Azi ma duc la mama. Ha...

Stau si citesc comment-uri pe tagged... foarte bune...multa muzica buuuuna, poze faine...glume bune....ma delectez...putine neinteresante...hmmmm...buuun... ma bine dispune treaba asta..

Apa fierbe in ibric...pun 5 lingurite de cafea rase...una de zahar...o las sa se aseze...

Fac planul vizitei la mama...
1. sa par nepasator
2 sa nu par lihnit de foame
3 ma barbieresc sa nu creada ca-s distrus
4 atitudine pozitiva...

asa...

5 sa n-o las s-o critice pe Pin(z)dica
6 ii spun cu 3 minute inainte sa plec

Mda...las ca vad eu...iar ma incurc in puncte...

Ziua 35 Spre casa

Am terminat cu Clujul dupa pranz...si porni spre casa...
5 ore si un pic...mi-au fost de ajuns...cu doua mici opriri la benzinarii.
Am mers pe autostrada lu' Bechtel...frumos...daca era asa pana la Bucuresti castigam inca 1 ora cu mers mai lejer...Aiud...gardul puscariei e tot acolo...centura de la Alba Iulia...aceleasi fete...Sebes...iar coloana de tir-uri...Sibiu...aglomerat...crestele inzapezite ale Fagarasilor...supeeeerrrbbb...ce soare batea pe ele...Valea Oltului...tot acolo...Oltul curgea...(astia de Valcea tot fara luminile aprinse merg...asa o fi legea in judet)..Pitesti...autostrada...45 de min...Buc, inca 15 si acasa...

Frigiderul gol. Fug la Metro si iau ceva produse...Imi fac niste pulpe proaspete de Transavia (ca tot am trecut pe acolo si am vazut fabrica), cartofi congelati, salata din ce mai era, fara paine. Mananc si ma uit la Tanase si Dinescu...Erau mai haiosi pe vremuri. Tanase vorbeste intr-una, nu stiu de ce nu face emisiunea singur, iar Dinescu saracu e cam sictirit...nu prea e in forma.
Mi-am pus un gin...cu de toate...si cam asta. Nici eu nu-s in forma...n-am chef de scris...si nu vreau sa aberez. Ascult Georgia on my mind a lui Ray Charles

pentru toti prietenii mei Georgici, Georgete, Georgiane pe care evident nu i-am sunat. Le transmit in felul meu urarile mele...O sa priceapa ei...

Ziua 34 Arad-Oradea-Cluj

Primaria din Arad arata ca palat habsburgic, impetuoasa, transmite forta si opulenta. Sediul bucurestean al primariei e o replica palida a celei din Arad.
Pe frontispiciu troneaza un motto nu prea intalnit "Via, Veritas, Vita". Probabil s-au scremut sa scrie ceva mai deosebit...si sa arate calea catre adevarul vietii.
Am parasit Arad-ul dimineata pe o ploaie mocaneasca.
Drumul spre Oradea e carpit si e in valuri. Nu poti merge peste 110...e nesigur.

La Oradea am zabovit pana dupa amiaza. A mers bine. Dupa experienta de ieri cu Titi, azi parca am vorbit cu ambasadori.

Am plecat relativ satisfacut, pe drum aranjandu-mi si treburile de maine la telefon.

Pindica era prin Bacau. Am sunat-o sa vad daca a ajuns bine. Inca era pe drum, vorbea la casti, era in masina cu o colega.
Nu stiu de ce am sunat...Stiam ca pleaca la drum...atata tot...Dupa ce mi-a descris drumul si de cate radare a scapat, i-am spus ca am luat si eu radar duminica. 120 lei.
"Aha...banii de aspirator" zice ea...si incepe..." ia-ti aspirator ca asa nu se mai poate...nu mai pot cara aspiratoru' de colo colo cand vine Tanti"...Si aspiratorul se pare ca e al ei...asa simt al proprietatii n-am vazut.
Vorbea degajat cu colega de fatza...ma simteam jenat. Toata firma ei se pare ca stia deja.

I-am adus aminte ca aspiratorul l-am cumparat de la Altex pe cardul meu, impreuna cu nu stiu ce storcator de fructe... si era dedicat casei in care ar trebui sa locuiasca si ea.
"Factura e pe numele meu...nu conteaza"...Mda..pentru ca eu nu aveam niciodata timp sa ma ocup de garantii, lasam facturile pe numele ei. Ea suna, ea se agita sa rezolve orice problemutza. In fine...iar m-am indispus. Ce i-o fi venit cu aspiratorul acum? Si de fatza cu tipa aia care era in masina cu ea.

Vorbind la telefon am ratat benzinariile brand name de la iesirea din Oradea. Mai aveam benzina de vreo 138 de km. Pana la Cluj sunt vreo 140. Las' ca gasesc eu.
Un baiat a venit amabil sa ma ajute...spala si geamurile, verifica si presiunea la anvelope...asaa.

Intru in benzinarie...toate fetele erau ocupate cu furnizorul de rovigniete. Le numarau. Clientii asteptau...Helooooo...
Vine una...si cer 4 pachete de Dunhill. Scot cardul...aia se inverzeste. Nu stie sa foloseasca cardul. O cheama pe alta care bifa rovignete. Aia vadit deranjata...si neobisnuita in satul ala sa vina lumea sa plateasca ceva cu cardul, se oftica in plus.
Ia cardul, il trage prin aparat...nimic...iar il trage...nimic...la pompa dupa masina mea se facu coada.
Fericita zice..Nu merge...nu aveti cash? Eu zic NU. Panica totala. Ii zic...vedeti ca e cu cip...nu se trage prin aparat, se baga. Se uita la card ca la filme japoneze...nu cred ca mai vazuze... Unde se baga? Uite aici... Am facut training...
Benzina n-aveti? zice, ba da...Pai sa punem si benzina...Eu, NU, vreau bon separat.
Ohhh...viata mea...iar trebuia sa bage cardul in orificiul misterios.

Mi-am adus aminte ca acum cativa ani, aveam card Petrom. Veneam de la Cluj spre Oradea. M-am uitat pe lista lor si am vazut Petrom la Huedin. Zic eu, lasa, iau de acolo. Experienta a fost terifianta. Era o doamna in varsta si foarte obeza la casa. Nu invatase cum se folosea cardul si textul ei era...nu merge aparatul. Si i-am zis...ok...n-am bani...cum procedam? Daca nu merge aparatul trebuia sa afisati la pompa, da? Sunteti pe lista Petrom cu plati pe card...Ai, iai, iai...am stat 1 ora acolo...pana cucoana a sunat pe colegul de pe cealaltat tura...ala i-a explicat pas cu pas cum se face...
E bine in zona asta sa aveti cash de rezerva. Uneori e intelept.

La iesire din Alesd coloana. Am stat vreo juma' de ora. Trei sate mai incolo un accident teribil. O cisterna de benzina se ciocnise cu un Megan...din ce mi-am dat seama dupa resturi. Nu cred ca a scapat cineva din Megan dupa cum arata.
Mda...viata e ca o panza de paianjen...se poate rupe oricand.

La Cluj m-am instalat la Onix, unde stau de obicei. E nitel sub standardele mele. Adica e un hotel amenajat cu materiale top in 1995, acum nitel depasite. Iar meniul din 4-5 feluri de mancare e acealasi de cativa ani. Asta e. Bine ca are wireless.

Beau o bere si astept sa mi se faca foame.

Ziua 33 Drumul spre Arad - Subaru Impreza si Titi "Zdreanta"

Am parasit bisericuta cu aer proaspat in piept. Nu m-am rugat, doar am respirat si am ascultat tacerea locatarilor din cimitir.

Aveam nevoie de ceva "Red Bull" ca prea eram relaxat. Am oprit la Petromu' din Gurasada si am cautat Bon Jovi in torpedou...

Asa...daaa...drumu' curge mai bine...

si

si tot asa...tot CD-ul...

La Savarsin unde are conac Regele a picurat nitel...un esec al ploii insa...soarele aparu iar maiestuos...

Am stat cuminte in spate la cateva tir-uri. Hopaaa...din spate apare in oglinda retrovizoare un Subaru Impreza rosu...Hait...Se lipi de bara mea din spate.
Ma gandii ca e un WRX, pentru care am un respect deosebit...si-i facui loc sfios sa ma depaseasca.
La volan un pricolici cu mustata si cioc, in dreapta o diva blonda cu privire pierduta. Am simtit-o cand se uita la mine cu superioritate sictirita la depasire.

Buun... iesim din Savarsin...pricoliciul cu cioc...loc de depasire... pricoliciul lipit de camion ia stanga brusc si intra in depasire...era loc...eu dupa el....
Bon Jovi jubila in masina mea iar eu dau un oftat prelung, ohhhhhhhhhhhhhhhhhhhh.... Ma gandeam ca Subaru cel rosu o sa tasneasca si o sa raman cu fumul in nari... Cand colo, depasi ca o basina de Logan...greu...de nu aveam loc de el. Wow...ce se intampla?...Ori pricoliciu' nu stie sa mearga ori Subaru asta e facatura. L-am depasit usor...si am disparut dupa 3 camioane in fatza. Cu mare greutate, cioc m-a prins...m-a depasit iar intr-un sat unde mergeam doar cu 70...iar aceeasi poveste...abia se taraie, iar il depasesc...si iar ma duc...
Ce se intampla mai? E Subaru...am intrat acum pe net...si am vazut adevarul. Subaru face si Impreza diesel...o rusine...si mai mult au model de 1.5 l cu doar 105 CP. Un fel de Laguna low cost. Offff...viata mea...d-aia n-aveam loc de el pe sosea. Cum naiba sa-ti iei Impreza ca minciuna de viata. Ori era masina blondei si conducea Cioc, ori Cioc nu stia...dar ce sa nu stii?...daca calci animalu' ala, dispare in cateva secunde... Nuuu...Impreza rosie de fapt era o Fabia rosie cu caroserie de Subaru. Rusineeeeeeeeeeeeee...
Cioc m-a depasit inainte de Arad, pe linie continua in sat, cu fantastica viteza de 80 la ora. La viteza asta se simtea bine...Mda... Fabia de fapt sau in fine Logan parat.

Il sun pe Titi sa-mi zica unde are sediul. Titi zice..." Bai fratele meu, ce sediu?, vin-o la Mac in centru.". Isi daduse voie sa ma ma tutuiasca...mda...asta e...nu ma deranjeaza. Ii ziceam si eu Titi atunci...ma scremeam sa nu-mi scape Zdreata cumva.
Parchez civilizat undeva, platesc parcarea la automat, ca asa e in vest, nu ca in capitala, si-l astept.
Intru intr-o librarie de langa Mac...ma uit acolo...era sa cumpar o carte de Martin Amis...44,99... am renuntat.
Am iesit afara sa fumez. Apare Titi, intr-un X6 bleu...o frumusete.Parcheaza evident pe loc de handicapati, ceea ce aveam sa vad, era legal pentru el. Tricou mulat pe burta, tatuaj pe mana stanga...ghiul si bratari pe maini. Aha...asta e parteneru'.

Intraram intr-o cafenea de fitze, gen Dorobanti...cu pipitze si golani. Lumea il saluta cu respect. Da, Titi e nume aici.
Stam povestim...una alta...facem dregem. Nu ma iau dupa aparente, dar bratarile si tatuajele imi scazura din apetit.
Ce faci, fratele meu azi?...Hai ca te duc la un club marfa, nou...gagici gramada...
M-am scuzat...Tre' sa ajung la Oradea...am scapat.
Eram obosit. La Oradea trebuie sa fiu maine la 10. Pot ramane aici. M-am dus la hotel Central ca era mai aproape. 66 euro camera cu mic dejun. Mda...cam scump...dar eram asa epuizat...ca n-aveam chef sa mai caut.
Acum sunt la cina...singur...fara Titi. Am mancat niste ciorba bihoreana, sa cred ca-s la Oradea si niste rata cu varza buuuuuuuuuuuna.
Mai beau doua beri si ma culc...dimineata ma duc la alt zoo.

Ziua 33 Drumul spre Arad - Biserica din Gurasada

                                                                                     foto: www.mycountry.ro

După un mic dejun frugal luat la fabricanții de biciclete chinezi, mi-am mișcat fundul la un alt client din zonă unde am poposit vreo oră și ceva.
Nenea ar vrea să investească dar îi lipsesc banii.
Zi-mi ceva nou nene!
A urmat o oră de văicăreli și suspine, icnete și tânguieli vis a vis de porcăria asta de criză...de rahatu' de guvern care, nici nu face nimic să ajute, nici nu plătește lucrările...
"Ne sufoacăă criminalii ăștia!" urla furios clientul meu exasperat, bun prieten cu limba română.
Am reușit să mă retrag la timp până nu dădea în apoplexie.

M-am intors la chinezi să-mi iau bagajele si am mai lucrat nițel.
Profitam de faptul că pe lângă că sunt așa buni în toate, aveau și wi-fi iute. De abia țineam de laptop să nu alerge...hooooo!!!...hățurile lipseau.
Data viitoare îmi cumpăr și o bicicletă. Dacă e la fel de bună ca supa cu creveți și bambus, merită!

La Arad aveam prima întâlnire după ora 2 cu un potențial partener pe diverse chestii.
Ne auziserăm la telefon de câteva ori, am schimbat nește mail-uri, urmând ca, cu proxima ocazie la Arad să discutăm detalii.
Pe potentialul partener îl cheamă Titi zis "Zdreanță". Porecla i-am aflat-o de la altcineva din oraș, care îi cunoaște CV-ul și de unde am luat niscai referințe.

Așa că am avut vreme de două cafele la chineji și de ceva email-uri de trimis.
M-a prins  pauza de masă, când managerii de la fabrică vin sa ia prânzul de ora 11.
Chinezii ăștia vorbesc tare, cu variații mari de solo bas.
Parcă îi înjunghie cineva în carotidă la fiecare consoană.

Am plecat lejer pe la 12. Se făcu de-un soare, aerul se limpezi, șoseaua buuună, după decenii de reparații.

Aproape de fiecare dată când trec prin zonă, opresc în Gurasada.

Prima clădire pe dreapta după indicator, e o bisericuță cu doua turle, veche și spectaculoasă.
Niciodată n-am prins pe cineva acolo, așa că înteriorul n-am avut plăcerea să-l văd. Doar pe afară.
O poartă mică de fier te lasă să pătrunzi în curte.
Locul aparent stă nemișcat de secole. Biserica e  clădită din piatră și mortar și e înconjurată de un mic cimitir în mijlocul unei livezi de poveste.
Am întârziat pe băncuță vreme de 10 minunte și am respirat.
Cred că e a 'nșpea oară când mă opresc acolo, indiferent cât de grăbit sau nu sunt. Chiar și pe ploaie. Nu e nicio plăcuță cu vreo descriere istorică sau cu vreun hram.
Niciodată n-am fost curios să aflu ceva de monumentul ăsta...Că arată ca un monument.

Acum scriind, am intrat pe net și am citit câte ceva aici:

http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-gurasada-67973.html

Aflu că e una din cele mai vechi biserici (www.crestinortodox.ro/locasurile-de-cult/70760-cele-mai-vechi-biserici-crestine) de piatră din România.

Opriți voi pelerini ai pierzaniei dacă treceți pe aici!
Aprindeti o lumânare și respirați!

Ziua 32 Cina chinezeasca

Cina prelungită se săvârși...
Fara excese, fără beții crunte... Baietii de aici nu au aerul lui Amedeu...dar altfel super haiosi.
Nu se pricepeau la bucataria chinezeasca si a durat destul de mult pana s-au decis la ceva.
Eu am ales supa de carne de creveti si bambus...delicios...servita fierbinte...iti umple gura cu aroma speciala.
Apoi am luat niste pui Shanghai...dar Shanghai adevarat, nu minciuni de Carrefour.
Apoi dupa alte discutii si discutii...am trecut la o ceafa de porc la gratar, servita pe o tava grea de fonta fierbinte. Ceafa plutea pe un sos bestial impanat cu ceapa. Garnitura la ceafa am luat niste taitei cu tot felul de chestii amestecate... Un adevara regal...In Sântuhalm...Nu ratati locul...
Servirea buna, muzica discreta, atmosfera ok.
Totul s-a stropit cu bere. Mai ales ca ne-am uitat la Inter cu Barcelona.

Ar fi ceva de povestit, caci oamenii tare erau mucaliti si haiosi dar nu prea mai am chef de scris acum. M-a luat oboseala..
Nu m-am imbatat, dar am fost sedus de mancare. Eu, care nu-s gurmand si nici pretentios. Doar acasa ce mananc? Pate pe paine, nu?:)

Ziua 32 Rufele, drumul si chinezii

Pindica a avut un noroc chior.
De la decizia mea irevocabila de a a-i lasa rufele in masina sa se mumifice...a trebuit sa le scot totusi...
Facandu-mi bagajul...am descoperit tona de chiloti, sosete negre toate din deplasarea cu avionu' de acum o luna. Le uitasem acolo. A trebuit musai sa le bag la spalat ca se imputeau...Mda.. Bine ca a luat ea Cocolino...ca nu mai era...

Am plecat dis de dimineata. Primul pit stop la Sibiu. 2 ore, rezolvat. Am continuat spre Deva. Ploaie, aglomeratie...meltenii obisnuiti pe sosea.
Aia de Olt, Gorj sau Valcea nu merg cu faza de intalnire aprinsa...cum zice legea, in ideea idioata ca, cica consuma mai putina benzina. Cand ploua nu-i vezi. Melteni!
Sebesul ca de obicei blocat. Doua directii importante...Cluj si Arad se definesc printr-o curba de 90 de grade in oras, cu semafor. Turme de camioane. Dinspre Arad coada era de 20 de km la semaforul cu pricina.
Ce impotenta!... Sa nu poti face o amarata de centura de 10 km. 10 KM. Atat... Ce naiba o fi atat de greu?!! Mintea mea nu proceseaza chestia asta...

Am mers pe The Killers si Nightwish pentru atitudine sportiva la condus... Altfel faceam 10 ore. Am bagat si En Vogue nitel ca o muza blonda mi-a zis ca sunt agresive...si ajuta la un shofat mai activ...

Am ajuns la Deva pe o ploaie torentiala culminanta.
Ca de obicei ma cazez la motelul fabricii de biciclete chinezesti. 'Eftin, elegant si poate intre primele 3 restaurante chinezesti din tara. Daaa... Top 3. Peste majoritatea din Bucuresti.
Meniu complet...de la supa de carne de creveti si bambus, ciorba de oua, pana la iepure prajit, calmar cu castraveti, creveti pe "zapada", somn presarat cu ceai sau peste Ma La. Sosuri, gama completa, salate la greu...de toate... vinete, cartofi Gong Fu, telina cu soia chinezeasca....Hmmmm...
Recomand cu caldura, daca sunteti in tranzit...la iesirea din Deva spre Sebes, pe stanga, in comuna Santuhalm...DHS restaurant....Daca va place mancarea chinezeasca, popasul e obligatoriu...daca nu, gasiti si ciorbe de vacuta sau cefe de porc...servirea e de nota 9,5, ca 10 e doar pentru Dumnezeu.

O sa am o cina cu niste clienti din zona...i-am convocat aici... Astia nici nu stiau ce comoara de carciuma au la doi pasi...

Daca nu ma imbat prea tare, revin cu concluziile zilei...:)

Ziua 31 Baiatu' de la cablu si bagaje

Deprimant...iar plouă...

M-am grăbit să ajung acasă, căci vine  băiatu' de la cablu să-mi aducă o nouă cutiuță pentru programele tv. Cică e o cutiuță magică. Poți înregistra emisiuni...și multe alte butoane cu facilități.
Cel mai important e că face reducere la abonament, telefon gratis seara, deși nu-l folosesc și viteza mai mare la net. Mda..
Între timp să-mi fac ceva de păpica. Ce?... Două ochiuri, juma de cabanos, ridichi, roșii, castravete, ce a mai ramas din brânzica de Sibiu...cam asta.

Apare și baiatu'. Un tânar civilizat, drăgut, calm. A schimbat cutiile fără prea mult deranj, mi-a explicat în mare ce pot sa fac cu drăcovenia. Abonamentul e mai ieftin dacă renunț la cele două programe porno. Ooo...daa...și așa nu mă uitam la ele. Țin minte că trebuia musai să le iau, să am toate discovery-urile...Da...taie-le!...Poți tăia și din progamele ungurești? Că-s cam multe...Aa...e unu' coreean, ce drac să fac cu el? Nuuu...doar Hustler și Private. Buuun. În loc de 116 lei cică o să plătesc 85. Bun și așa...

Pleaca băiatu' apare Pindica cu un sac de rufe. Eu mă joc cu noua sculă...Nu prea îmi convine...programele au alte numere...până le învăț...asta e...
Pindica se fâțâie...n-o bag în seama. Pare preocupată de rufe și flori.
" Ai udat florile?"...Îhî..."Când?"...Acu' juma de oră..."Minți!.. asta n-are apă"...Bine...pune-i tu atunci...
Chiar le udasem. Plec iar câteva zile și avusei grijă de flori.

Trebuia sa zbor la Oradea miercuri...dar în zăpăceala asta cu noru' islandez n-ai cum să te bazezi...se zboară? ori ba...
Așa că merg cu mașina. Fac o tura în zona...Sibiu, Oradea, Cluj iar...și ce-o mai fi.

Tre' sa fac iar bagajul. Offf...ce nu suport..Să împăturesc cămăși...să pun iar șosetuțe, maieuțe, chiloței...fuck!...
N-am cheeeeeeeeef.!!

Pindica ronțăie o ridiche...mă ignoră...se mai uita la masina și dispare. Mda...Nu știe ca plec. O să putrezeasca rufele în mașină.
Nu le scot la uscat. Na!...

Ziua 31 Doua Renault-uri, Un Retard si O Casierita

N-am reusit sa ma imbat aseara...de ce?...caci e greu cu atata lamaie si apa tonica...

Azi m-am mobilizat pentru plata amenzii intai...uit si se duc zilele.

Asa cum ziceam, m-a prins un radar invizibil ieri pe Bd. Ionescu Sisesti...Nu stiu unde n-aiba era pus...a clipit cineva din faruri dar se pare prea tarziu.

Bulevardul asta e abia facut de vreun an. Patru benzi, fara gropi si pustiu. E o zona in dezvoltare, vile, blocuri noi, tipenie de om pe trotuare de regula, caci zona e pustie. Limitare 50km/h. Da..50 pe camp. Nu-s treceri de pietoni, nimic. Asa...au de incasat banuti...
M-a oprit un baiat tinerel, politicos. Eram cu ochelarii de soare si ascultam The Killers tare la masina. N-am redus volumul...asa ca baiatu tzipa sa se faca auzit.
Ok...am zis...scrieti repede procesul verbal ca ma grabesc.

In fata mea, niste vecini de ai mei, cu un Jepan. Erau deja acolo de minute bune. Ea, cu copilu' intr-o mana, si cu IPhone-ul in cealalta vocifera si comenta la militian. Tot amenda isi va lua, numai ca o sa stea mai mult.
Nu auzeam ce zice ca The Killers urlau in boxe. Probabil zicea ca EIIII cu Jeepanu' nu tre' sa ia amenda. Ei sunt o specie deosebita, unica de la dinozauri incoace.
Vine baiatu cu hartia completata...zice ceva, n-aud...aa...sa semnez...am semnat unde a pus el degetu'...si am plecat...cu 50 la ora desigur.

Azi dimineata ma duc la administratia financiara sa platesc amenda. Doua casierite, doua cozi a cate doua persoane. Ma pun la coada la casierita mai frumusica, cel putin cand scot banu' sa se mai tempereze durerea.
La coada cealalta, hop ramane o persoana...hai sa ma mut. Casierita era mai purie, cu bronz de solar si bijuuri la toate degetzelele, gat, urechi si ce-o mai fi...ca nu se vedea.
In fata mea un cuplu la vreo 60 de ani, incercau sa plateasca un impozit la o masina.
El retard cred, nu stia sa explice ce vrea, casierita nici ea foarte inteligenta vorbea altceva.
Si stai...stai...vorbeau ca in filmele cu prosti. Din cand in cand nevasta retardului, peste medie...incerca sa lamureasca si zicea..."Hai draga...platim asta si gata". Retardul nu intelegea...Coada ailalta mergea mai repede, scapam daca ramaneam acolo.
Pe calculator apareau doua Renault-uri...si retardul zicea ca are doar unu..." Renault 11 domnita, nu scrie asa? Casierita zice ca nu.
Aoleu, Renault 11 Gordini, asta e masina din anii 60..ohooo la ce plateste asta impozit!
Sumele de plata au fost variabile. Intai casierita a zis ca 4 lei nu stiu ce, retardul i-a spus ca a dat deja 50 lei...casierita nu tine minte..aaa...da...pai pe pt ailalta...Care?..renault-ul alb....zice nevasta rastita...retardul nu intelege...de fapt au doua renault-uri..aha..Casierita se scarpina nedumerita...
Cosmar...
Am nimerit coada gresita..
Intr-un final apocaliptic...Casierita zice...135 de lei...Daaa.daa...zice nevasta asta e suma...hai Grigore da banii sa plecam.
La mine a mers repede...nitel dificultati de citire la caligrafia politistului, dar undeva suma de 120 lei era incercuita... N-a inteles numele si adresa de pe proces verbal, asa ca mi-a cerut buletinul.
Ohh...greu e sa dai si bani...cum o fi cand ai de luat?

Ziua 30 O Luna

Azi se implineste o luna de cand Pindica a parasit domiciliul conjugal.

Si am de gand sa sarbatoresc, sa dau un chef...o chermeza..Mie insumi...si nalucii ce ma incojoara...voua..ce ma cititi...

Sunt pe terasa. E soare...un vant usor ma curata de rele...vecina e singura si ea pe terasa...citeste...vantul ii zburleste parul cand si cand...e concentrata...Iubitu' ori doarme ori nu mai e...o fi fost descalificat...

Stau asa pe terasa....cu un deget de gin (bautara de consumat singur), tonic, gheata si lamaie...si ascult The Killers...alti preferati de ai mei...

si

sau

Aaaa...Iubitu' a aparut somnoros...aha...e de competitie baiatu'...bravo...Cred ca si-au pus niste martini alb....dupa sticla...

Hai....ca-mi obosesc coada ochiului..aiurea...

Am inceput petrecerea....

Read My Mind...na-na-na...la-la-la...na -na na..

Scriu in timp real, in timp ce curg piesele...Imi vine sa dansez pe terasa...

In casa nu pot, sunt funeraliile presedintelui Poloniei...nu se cade...

Devin nostalgic...

Am fost la concert la ei cu Pindica...la Best Fest anul trecut...am sarit 3 ore pe o ploaie torentiala....cu shot-uri si bere fara numar...
Cand au terminat, s-a oprit si ploaia...Ce spectacol!...Ce artisti adevarati!

Cheful e in toi. Vecina si Iubitu' sunt la al doilea rand...Eu nu stiu la ce rand mai sunt...ohooo....

Ziua 30 Revoltele barbatilor

Ziua a inceput prost...radar, 76km/h intr-o zona cu limitare la 50...nu conteaza ca e pustie, locul ideal de panda pentru domnii politisti... in fine...am de dat 120 de lei, daca ma duc maine, daca nu, dublul...Viata e grea...plina de necazuri...
Bine ca ziua a continuat cu niste ore minunate...autentice...nimic nu se pierde, totul se transforma...
Am gasit pe un profil,pe tagged, Cr@zy din Cluj, o femeie sensibila la problemele barbatilor, urmatorul text, plin de invataminte. Nu fac decat sa-l copiez...
"Barbatul se revolta...=))))
Daca o pocnesti, se cheama maltratarea femeii. Daca te pocneste ea, e autoaparare. Daca iei o decizie fara sa o intrebi, esti nesimtit. Daca ea ia o decizie fara sa te consulte, e femeie emancipata.Daca ii ceri sa faca ceva ce nu ii place, e dominare masculina. Daca te roaga ea, ii faci o favoare. Daca apreciezi formele unei femei si lenjeria sumara, esti pervers. Daca nu, esti homo. Daca-i oferi flori, urmaresti ceva. Daca nu, esti magar. Daca esti mandru de realizarile tale, esti plin de tine. Daca nu, esti lipsit de ambitie. Daca o doare capul, e obosita. Daca te doare pe tine, n-o mai iubesti. Daca vrei sa faci dragoste prea des, esti obsedat. Daca nu, ai pe altcineva. Si va mai intrebati de ce mor barbatii mai repede.. saracii........"

Rasul in hohote din titlu denota superioritatea intangibila a femeii de milenii...femeile se distreaza de problemele noastre...nu fac decat sa le multumesc, au dreptate..

Ziua 29

Ma trezi naluca cu par rosu...statea si chicotea langa mine...a soptit.."Buna dimineata"...mi-a atins fruntea usor cu buzele...si disparu..

Ma frecai la ochi...era deja 11...afara soare...suna telefonul...ohhh...Nu raspund...
M-am dus la baie c-un cascat profund...era sa nu nimeresc vasul de toaleta...fuck...

Am iesit sa iau paine...la pravalia de aici...patron e un arab... sta mereu la usa...si controleaza...Pentru urgente e buna hardughia...Nu recomand nimic neambalat de la furnizor...o paine, tigari si de bere e ok.

O omleta din 3 oua cu oleaca de cabanos...branza...si atat...Cafea..
Am iesit pe terasa sa beau cafeaua...Vecina din blocul de vis a vis intinde o masa...ii vine iubitu' la pranz...probabil...ca-s doar doua tacamuri..din ce vad..
Ohh...nu ma putea invita si pe mine?...mda..

Sunt cam indispus... Hai sa execut cei trei Shi de baza...Shit, Shower, Shave...sa vad cum ma simt...

Mai bine...nu stau in halatul rosu prea mult...ca te pomenesti apare Pindica...he, he..

Pe la 5 am iesit la piata...la Domenii...ca mi-e mai la indemana...Lume putina, produse nu prea....
Ridichi 2 lei legatura, castraveti mici 10 lei, mere 3-4 lei, rosii Italia 9 lei, salata mica 2 lei, aia mare 3 lei...

Am luat niste salata, ridichi, rosii, 5 castraveti, ceapa, mere, telemea de oaie de la Sibiu. Am intrat si la Cristim, bagheta si schweppes...am scapat de vreo 700 de mii...asa lejer..

Am venit acasa...si mi-am facut o salata uriasaaaa..Pindica mi-a lasat un bol de salata luat de la Ikea, rombic, cu volum mare... Am bagat toate acareturile acolo, sare, ulei de masline, nitel otet...si telemea rasa...nu mult...
Am mancat-o goala...
Merge un gin de vara...un deget gin, 4 felii de lamaie, cuburi de gheata...si restul apa tonica...

Vecina tot la masa era....Hopaaaaaa... Iubitu' e altu..Mda..hai sa nu stau sa creada ca ma holbez la ei...
Iubitu' ranjea satisfacut...pranzul o fi fost bun...Acum era randul lui sa presteze...
Daca-l mai vad inseamna ca e un bun prestator...Alaltalt...desiratu' cred ca era prea intelectual si vecina s-o fi plictisit...

Mi-am pus alt gin si am tras cu ochiul...Ohooo, aici e treaba serioasa...au aprins lumanari...se pare ca trec la cina direct...
Gataaaaaaa...nu-i frumos...parca-as fi un mosh pensionar, colonel in rezerva de la secu'...care nu se abtine si tot spioneaza...

Ascult Poets Of The Fall...mi-era dor de ei...

si

si altele...

Ar trebui sa le asculte vecina cu noul fucker...aaaa...scuze... noul iubit. Beau in cinstea lor...pentru o seara reusita.

Ziua 28 Năluca cu Păr Roșu

Adorm cu gândul la bătranii frumoși, Constantin și Elena, ce-și traiesc viața așa de firesc.

Și visul mă învăluie ușor.

Intru în casa bunicilor. Miros de roșu și de cozonac... nucă măcinată, ciocolată și stafide.

În bucătărie, năluca cu păr roșu. În cameșă albă, transparentă, stransă pe mijloc de un șorțuleț purpuriu...părul roșu adunat sub un batic alb, cu fire argintii... coapsele goale...tălpile goale...inima liberă...

În cuptor se rumenea un cozonac, pe masă merinde aburinde...în pahare vin roșu,... o lumânare albă tremura o lumină roșiatică...

Cînd m-a zărit, un zâmbet i-a înflorit fața... s-a lipit de mine tandră, calină...mirosind a proaspăt....
Îmi șopti " Bună seara dragoste"... și m-am inundat brusc de pace, calm, caldură.... Ochii ei m-au învăluit albastru.

Am luat-o în brațe și timpul s-a oprit.
Am strâns-o în mine....și am dansat pasiunea...

Cand mă voi fi trezit dimineața, tot cerul va râde odată cu mine.

Ziua 27 Pindica, Constantin si Elena

Ieri, cand am ajuns acasa, masina de spalat huruia duios in baie...
Sa-mi stea inima, nu alta.
Sunt obisnuit sa gasesc liniste in casa...chiar si Pindica cand trece neanuntata, simt o disturbare a intimitatii. Caci o stiu plecata.

A trecut inainte sa vin eu de la lucru. Si-o fi spalat niste lucrusoare, si a bagat si asternuturi, doua maieuri, 3 prosoape...lasand masina sa toarca...
A luat si un vas de sticla...ca un fel de suport pentru fructe...in forma patrata, plat doar usor ondulate la cele patru varfuri. O piesa eleganta. Era un model cu patrate, albe si verde pal ce se potrivea in decorul living-ului. O primisem cadou, impreuna cu alte piese mai mici, un set intreg, de la niste prieteni.
A luat-o...n-am verificat piesele mici...caci oricum nu stiam pe unde sunt...De ce? Habar n-am...nu se potrivea la ea...are alte culori.

Nu inteleg, vine...dispare...mai ia cate ceva. Nu-mi pasa de sticla aia plata...nu-mi pasa de nimic material...dar de ce sa le ia? De ce nu-mi spune...vreau sa iau cutare...ia draga...ia-le pe toate. Cand sunt acolo, nu ia nimic, cand nu sunt, nu pleaca cu mana goala. Si asta doar ce pot vedea in ameteala mea nepasator plutitoare.
Iar m-am indispus.
Probabil ca cea mai buna treaba, ar fi sa nu mai vina deloc. Sa n-o mai vad.

O sa-i zic...sa-si ia totul...sa-mi lase cheile si apoi sa ma lase in pace...

******************************************
Mi-am pus niste salata orientala si snitzi de pui de la o pravalie de cartier. Televizorul era pe antena 3...ha, Pindica s-a uitat la Moise Guran. De fapt e singura emisiune de la antene la care ne uitam.
Mi-a fost lene sa mai schimb. Era un talk show in care moderatoare e o zgubilitica, tunsa scurt, nu stiu cum o cheama...vorbeste rastit, parca se cearta cu toata lumea, se agita, are pareri...se baga peste invitati. Copia feminina a Clovnului...chiar as zice ceva mai agresiva. Mancam incet, si ascultam...de fapt nu ascultam...ma gandeam...Zgubi' o avea barbat?...si daca da, care o fi eroul ala sa stea cu asta? Sau o fi din cauza lui ca nu-si face treaba bine cu ea...La naiba..
Salata e chiar buna...cu de toate...masline super...snitzi gustos...n-a fost rau.
Am gatit si azi...

Am pus vasele la masina...am excavat firmiturile...si apoi am dat pe HBO...

Si m-am bucurat de o poveste frumoasa....un film documentar, "Constantin si Elena".
Doi batrani autentici, impreuna de 55 de ani. O dragoste de jumatate de secol.
Filmul urmareste viata lor reala din propria gospodarie, la biserica, in lumea satului lor. Doua personaje de poveste, el 83 de ani, ea...probabil ca in jur de 75. Cum vorbesc intre ei, cum inca muncesc, cum isi amintesc de tinerete... absolut fabulosss...100 de minute m-am simtit altfel...100 de minute de naturalete pura, 100 de minute de viata simpla, de dragoste, de tot...

Sunt multe scene unice, nenea Costica e cantaret. Canta si in corul bisericii, dar ii canta si vacii cand o mulge...sa iasa lapte mai mult.
Elena canta si ea...cand face covoare la gherghef...ca bunica mea pe vremuri...cand desira fire...dar si cand face cozonacul de Paste...
Nenea Costica sta jos, o asculta mustacind iar ea canta "Tinerel m-am insurat"...nu stiam cantecul...e din folclorul nostru...

Scena de povesti nemuritoare. Ce dor mi-e de bunici...!!!

Dar, pe langa tot umorul, dragostea si autenticitatea din film,am invatat cum ar trebui sa traiesc de fapt. Nenea Costica...a prins razboiul probabil, apoi anii cumpliti de dupa, s-a insurat in 1953 cu Elena, au facut copii, au nepoti si stranepoti. Au avut precis o viata mult mai grea decat a mea. Nu s-au plans, dragostea lor a invins vremurile. Si ce frumos traiesc! Ce oameni frumosi!
Asta e viata ce o sa traiesc...

Ziua 27

M-am trezit inca sub impresia povestii cutremuratoare a documentarului despre crimele URSS.

Victoria mi-a scris...ieri dimineata:
"Buna ziua!te rog sa nu te superi daca fac greseli ,trebuie doar sa ma intelegi. Iti multumesc pentru ca am avut ocazia sa pot sa urmaresc si eu acel documentar, care pot sa-ti spun ca acum cand iti scriu plang si totusi ma gandesc cand tatal meu imi povestea cum el a trecut prin acea vreme a foamei. Acum cand am urmarit filmul plang si nu pot sa cred ca totusi a fost real. Nu mai pot sa-ti scriu acum..multumesc pentru intelegere.Cu mult respect Victoria"

Cu atat mai mult emotia e mai mare acum, dupa tragedia prin care trece Polonia...si ne arata cum istoria lucreaza peste ani.

Ziua 26 The Soviet Story

Iarasi e ora foarte mica.
Am stat de m-am uitat la un documentar foarte bun.
L-am primit pe tagged de la o prietena, Mihaela, careia ii multumesc foarte mult.

The Soviet Story...despre crimele sovietice din anii 30,40, 50.
Desi stiam mare parte din lucruri, m-am cutremurat...Sunt inca sub impresia filmului. Nu stiu ce as putea comenta. Doar sa nu mai prindem asa ceva in istoria noastra, cat om trai...

Daca aveti rabdare si mai ales dispozitie pentru asa subiect, uitati-va...merita.. are 85 de minute. Merita mai mult decat orice prostie de la televizor.

http://www.jurnaltv.ro/video/The%20Soviet%20Story%20Povestea%20sovietelor%20incredibil


Cred ca ma duc la dodo, desi nu cred ca ma ia somnul. Filmul e crud si direct. E greu sa ma desprind...

Ziua 25 devreme

Obosii... m-am intins pe spate. Asternuturile proaspete fosneau usor sub mine...
Mi-am aruncat privirea lenesa pe fereastra... Speram...
Noaptea isi tragea incet cortina...stelele licareau, parca facandu-mi cu ochiul...
Dansau ca niste flacari mici, albastre...
Deodata, o stea parca s-a desprins din inalt si venea catre mine...se facea din ce in ce mai mare si mai rosie...
Offf, era naluca mea...ce mult am asteptat-o...parul rosu inundase tot cerul...Parca luase foc si scantei multe dansau odata cu ea...
Se facu cald...vapaia ei ma inconjura, ma atragea,... dansa goala, asa cum danseaza ea numai noaptea... se lipea de mine, se indeparta si iar ma invaluia cu bratele... ma necajea si ei ii placea...isi dadea capul pe spate si chicotea... in vapaia luminii, pielea ei era plina de cristale mici de apa ce se prelingeau usor... doream sa o sarut, sa ii urmaresc cu degetele formele apetisante... mi-o inchipui in bratele mele, dansand un tango nerusinat,patimas...rotocoale de abur alunecau pe sub noi...
M-am apropiat de cercul de foc care o inconjura...
La fel de brusc cum a aparut, la fel se stinse...ma uitam lung cum urca inspre bolta, cu alaiul ei de scantei, privind inapoi, albastru...
Tot ce lasase in urma erau cristalele prelinse de pe corpul ei... M-am intins in locul acela si toata frumusetea lumii m-a invadat...
Acum pot sa dorm... naluca cu parul rosu e a mea....

Ziua 24

Cineva imi scrie ca ar trebui si eu sa fac ca Pindica...adica sa-mi trag un telefon nou, si o noua frizura...mda...nu-i idee prea rea.
Numa' ca...abia am invatat sa folosesc telefonul pe care il detin, cadou de la Pindica, dupa doi ani intesivi de antrenament...Iar despre frizura...hmmm...ar fi cam greu...la cate fire de par am in cap....doar un frizer dement ar gasi ce sa faca cu ele altfel.

Acu' ceva vreme...nu demult, o prietena de pe tagged, Anis, imi trimise invitatie pe reteaua literara... Oooo...Am intrat acolo...frumos...poezii, proze, texte, frumos...multa lume fff talentata...Am recunoscut si ceva figuri cunoscute pe tagged.
Ma codi nitel...nu stiam daca prostiile astea ce le scriu se incadreaza intr-o retea literara, fie ea si cu amatori...

Dar, hai sa vad...doar nu ma opareste nimeni daca ma bag.

O pusei pe Lu'...sa faca o revizie la ortografie, la litere, la cratime..asa... A stat Lu' si a periat....ca de'...nu se cade sa intru la profesori...cu litere papate...

E fain acolo...poti sa-ti construiesti blogul din urma....adica sa alegi ce data si ora vrei.
Am bagat pana acum, nu stiu, ziua 9 cred....adica copy/paste...
Sa vedem ce opinie are lumea, mai ales ca ma astept si la opinii masculine....brrrr...

Pana acum am doua pareri masculine...

Prima, de la un amic al lui Lu'
"jurnal, lejer... toata lumea este mica-mare, usor de patruns in mintea si simtirea lui....pt mine este ceva de genul afara-i vopsit gardul... restul sentintei nu se lipeste....lipseste profunzimea trairii, lipseste revolta, lipseste daruirea....
si el (adica E U)... cred ca este un personaj jovial, plin de povete... din altii din pacate.... usor manipulabil.... cu oarece verticalitate... influentabil.... superficial... romantic... visator"

Asa...a doua de la un maestru cu premii de pe reteaua literara care a avut rabdarea sa intre pe blog inainte sa incep sa bag eu texte acolo...

"Life After Wife, am hoinarit prin blog...scris cu nerv, cu tensiune, barbatie si oarecare lehamite dar...dar e pe undeva o lumina! Inima buna!"

Frumos nu?... Hai sa postez redepe caci ziua 24 tocmai ce va fi dusa...

Ziua 23 Despre cum fu' la nunta

Iesirea triumfala a Pindicai...tunsoarea cea noua, Iphone-ul cel falfait prin fatza mea...toate ma motivara sa ma autodepasesc la nunta asta...sa par fericit ca nevasta e detasata peste hotare - povestea oficiala pentru nuntasii care ma cunoasteau, nu multi de altfel....Asa, care va sa zica...
Si m-am pus pe treaba.
Costum inchis lucios luat din Italia anul trecut, cu croiala tipica macaronara...mulat pe corp...
Camasa alba Mexx, slim, nasturi din metal si maneci lungi.
Ceas cronograf, curea de piele.
Pantofi negri Da Vinci, usori, talpa de dans...
Sosete negre de matase...
Chiloti albi de la Kenvelo...tip short dar stramti...
Fara maieu...Mexxu' nu suporta, fara cravata...gatul liber...un nasture deschis.
Le-am asezat pe canapea in ordinea imbracarii....
Dusuiala, barbiereala, cremuiala peste tot, spuma de par....apa de toaleta Burberry de excitat progesteronii...
Asaaa...
Verificari duble...totul impecabil...Tre' sa tin nitel burta supta ca slim-ul camasii ma obliga.
Mai stau nitel sa nu ajung primul.
Am "intarziat" o ora, dar tot intre primii am ajuns...Nasol...
M-au parcat la masa nr. 1 unde prezenta mea a scazut esential media de varsta a celor ce o inconjurau. Mda...nu-i nimic... Stau cu trei cupluri in care doamnele infloresc iar sotii vestejesc...
Nashii tinerei. Ea, cu tocuri de 10 cm, batea spre 1,85...corp superb, fatza cam obosita, avand un nas mare cu functie de stabilizator pentru pastrarea echilibrului, cam ca o trompa la elefant. El, mai scund decat ea, deh avea tocuri doar de 3 cm, cu sunculite in jurul curelei de la pantaloni, cioc si respiratii ample cand fumeaza.
Mirii, pustiulici, vreo 26 de ani...el terorizat ca se insoara, ea, sefa, sigura pe ea...coordoneaza totul. Socrii mari, mici si bondoci amandoi, socrii mici, ea inca bunutza, o perspectiva buna pentru mireasa....cu sotul no. 2, grizonat si cam papagal. Sotul no.1, tatal miresei, la alta masa...nu stia precis ce rol are. De socru mic, sau ex socru mic.
Am stat vreo doua ore pana la antreu. Simteam ca ametesc de foame. Am ras toate alunele si saratzelele de pe masa, impreuna cu comesenii, la fel de lihniti ca mine. De fapt, dupa o ora, pe toate mesele alunele si parte din fructe erau deja istorie.
In sfarsit...apar antreurile...Se opreste orice activitate si toata lumea se pune pe clefait....Asa... se auzeau doar dintii cum sfasie tzelina cu gogosari si vuietul de tobogan al mancarii mestecate cum aluneca pe gatlej.
Buuun...ne-am linistit un pic... Sa trecem la dans....ca de baut, doar apa, caci sunt cu masina si n-am chef de taxi.
Am avut o abordare foarte inteligenta ce mi-a adus multe puncte si aprecieri. Am dansat intai cu mireasa...care...era cam apatica...apoi cu nasha. Asta danseaza bine...sta bine pe tocuri gratie stabilizatorului. Se misca bine...nashu' cu ochii pe noi...e clar, dansez mai bine decat sunculitele lui, sunt si mai inalt decat nasha, ceea ce se pare ca-i prieste. M-am abtinut sa fiu foarte languros si prea lipicios sa nu-i stric seara consortului. In plus trebuia sa pastrez o distanta sa nu ma lovesc de catargul de deasupra gurii.
Apoi am trecut la soacre. Intai soacra mare... Un chin. Imi ajungea pe la brau...Nu stiam cum s-o tin...In fine...a trecut repede. Soacra mica, in schimb, mai supla si mai inalta, s-a mulat precum camasa pe mine....Ambii sotzi, no.1 si no.2, se uitau cu invidie, iar ea dadea capul pe spate si radea zgomotos. Cred ca Burberry isi facea efectul iar progesteronii inviau in ea.
Dupa aia...am trecut la domnitele de la masa mea...ca de, asa se cade. Le-am luat pe rand, gospodareste. Cel mai bine dansa, culmea, cea mai in varsta...cred ca avea vreo 65 de ani. Se tine si bine. Parca iesise la pensie de pe ringul de dans.
A fost o adevarata virtuozitate sa dansez cu venerabila doamna " Macarale...macarale"

Mers pe varfuri, intoarceri bruste, ca a unei macarale, desigur...zambete sugubete. Era muzica din tineretea ei....Burberry n-a avut efect la dansa, muzica doar....

La "Iubire bibelou de portelan" care a venit imediat dupa,

m-am scuzat ca un gentleman si am iesit sa fumez o tigara.

Doua ore dupa antreu, a venit salaul....cu ierburi si legume... Buuuun...
Iar liniste...iar zgomote de tobogan...
Dj-ul a bagat niste Iris si Holograf, unde nasha a fost vioara intai...ca maini pe sus, pe jos, pe lateral...bine ca n-am fost pe langa ea.
Semnal M a bagat-o in vibratii....

N-am scapat...a venit ea la mine....si iar am dansat cu ea, neplanificat.

Intre timp nashu' era plecat sa negocieze ca se furase mireasa. O furara niste fete...he, he....

Sarmalele intarziau. Probabil ca se astepta venirea miresei.

Am fost invitat la dans de soacra mica la "Intr-un cer violet"

Superr melodie...o cantam si eu pe vremuri la chitara.
Am ramas surprins sa constat ca toata pustimea dansa la greu pe melodiile astea ale bunicilor lor.
Bravos...au gusturi.

Manele n-au fost spre lauda lor...cele mai apropiate acorduri au fost ale Mesecinei lui Bregovic...

Care nu suna rau deloc....se facu de o hora imediat...Ce chefuri pe vremuri pe melodia asta...ohhooo...

Asa...aparu si mireasa...adusa de doua tipe....aparu si nashu' cam epuizat...aparura si sarmalele...finally...

Era deja ora 2 ale diminetii. In ritmul asta friptura venea la 4, iar tortul miresei la 6.

Am profitat de faptul ca vecinii mei de masa, terminati, au plecat si am tirat-o si eu...elegant...fara sa cer sau sa dau vreun nr de telefon sau alte chestii dubioase. Sa nu zica Pindica ceva...
Am ajuns acasa grabit, printr-un Bucuresti nesperat de vioi la ora aia mica.

Cautam naluca cu par rosu...sa ma cuprinda in bratele ei si sa ma duca pe taramul viselor...n-a venit de data asta...si am stat cu ochii pe tavan pana la ziua...

Ziua 23 Pindica din nou

Peste week end am zacut. De lene, de raceala, de apatie...si iar de lene.

Lu' mi-a zis ca nu-i mai place ce scriu in ultima vreme, de parca as putea fi la fel in fiecare zi. Cica am fost prea vulgar in descrierea povestilor doctoritei navetiste. Pai daca asa mi-a zis...cum sa scriu altfel...de fapt Electra mi-a zis mult mai multe, dar n-am amintit...oricum totul era mirobolant..imi depasea cu mult umila mea imaginatie.

Pindica a trecut sambata dupa amiaza sa spele niste rufe. A sunat intai. Sa nu ma prinda iar in halatul rosu cel sexy. Hmmm...cred ca ma place prea mult in halat...si abia de-mi rezista...he, he, he.
Era tunsa altfel, cea mai faina coafura de cand o stiu.
" Nu te mai duci la Lili?". Lili fiind coafeza de secole.
"Ba da, de ce?" n-am continuat...intram prea mult in detalii si trebuia sa-i laud parul.
A falfait un IPhone prin fatza mea..."Uite ce am primit de la serviciu!!"...Ok...nu stiam ce sa zic...Ea chiar se bucura... Ii spun: " Eu ce trebuie sa fac, sa te felicit? Sau ce?". "Aaaa...nu..."
" Daca jucaria asta te aduce iar acasa, iti promit ca dorm cu ea sub perna"...mormai eu fara chef.
N-a comentat...S-a invartit prin casa vioi...cand la cosul de rufe, cand la masina, cand la calculator...sa vada ce are descarcat de pe Torente.
Zice: " Ce costum iti iei la nunta?"...ha..ce intrebare...ce naiba o intereseaza?
" De ce? Vii cu mine?", "Nuuuuuuuuuu...ti-am zis Pindic, eu sunt istorie..."
"Aha, zic, pai atunci ce te preocupa?"..."Ohhh...asa de conversatie"....
Mda...m-a indispus.
Mi-a aratat ce frumoasa e, ce super coafata e, ce IPhone nou are, ce bine miroase, ce bine se misca...Normal, m-a indispus.

Imi reaminti ca saptamana viitoare isi ia masina de spalat rufe si ca nu ma mai deranjeaza.
Apoi isi baga nasul in frigider...
" Auzi...tu n-ai de mancare?"..."N-am nevoie...azi iau cina la nunta...o sa-mi fac plinul"
Dupa inspectia de rigoare...isi puse niste apa tonica in pahar...
Nu-i venea sa plece...Sau asteapta sa se termine programul de la masina. Da, asta facea. Si-a pus bikineii, niste sforicici miiiiiiiiiiiiiici....
"Mai dureaza 30 de minute...nu mai am chiloti. Restul pun dupa aia si poate esti tu amabil se le pui la uscat. Nu mai pot sta. Trebuie sa ies in oras"
Da, normal...sunt amabil... Invartea cutitul in rana cu maxima dexteritate.
M-am abtinut cu greu...s-o intreb, unde iese, cu cine, etc. Se astepta la intrebare...Nu i-am dat satisfactia unui raspuns impertinent.

A iesit la fel de triumfator ca prima data, cu bikineii inca umezi intr-o mana si in cealalta cu Iphone-ul cel grozav. Very funny...

Ziua 21 Despre Electra, doctorita navetista

Anul trecut, mergand spre Tg. Jiu, la iesire din Valcea, o aparitie electrizanta...statea la ia-ma nene pe marginea soselei.
De obicei nu iau pe nimeni in masina....sau asa credeam eu. De ce? Pentru ca nu prea sunt comunicativ la volan, apoi de obicei bunaciunile faceau cu mana doar cand era si Pindica in masina...asa...ca sa-si faca ea idee de ce oportunitati am eu la drum cand sunt singur...Iar cand eram singur...pauza...doar mustaciosi fiorosi cu palarii...de parca avea cineva curajul sa-i ia, balene over 100 kg de se lasau amortizoarele, cupluri cu bagaje pentru un camion, capcane cu don'soare buuunutze care ies la inaintare si dau din mana....ceva mai in spate fiind mamica, mam'mare si fratiorul mai mic.
Mda...oricum, din principiu nu iau pe nimeni..
Dar, anul trecut in acea zi insorita de vara am vazut-o pe Electra...bagaj in mana, bagaj pe umar, vorbea la telefon si mai tinea cu piciorul si un roller sa nu cada... O coama buclata neagra...ochelari negri, imbracata-n negru toata. M-am oprit...si am luat-o.
E doctorita de familie din Pitesti si lucreaza intr-o comuna din Gorj unde are cabinet.
Are in jur de 50, n-arata rau, ingrijita, arcuita, parfumita si vorbareata. Mi-a povestit de barbat-su...ca are o amanta de 8 ani, vaduva, buticareasa de la magazinul din colt, vecina cu ei. Evident mai batrana si mai urata decat ea. Cum a intrat peste ei, in casa aleia si s-a tras de par cu aia..cum i-a rupt capotul, sotu' era pe canapea cu catargul gol, si urla la el...." Sileeee...uite ce tzatze lasate are...ce are ea si eu nu?...Iar buticareasa zicea, aparandu-se..." Eu i-o sug bine fa, tu nu"...Ohhh, ce povesti... "De ce nu divortezi?" am intrebat-o, "Il iubesc" icni cu lacrimi Electra...Ce poveste..!!! O condusesem pana in sat, nitel mai la stanga de drumul national. Imi luase tensiunea. Desi ne lasasem numerele de telefon, daca mai trec sa ma opresc la o cafea si o verificare de tensiune, n-am mai vorbit...
Miercuri, la dus, pe autostrada, ma gandisem nitel la ea..."Oare ce-o face Electra?" Doar asa un gand... Apoi iar mi-a trecut in gand in pasajul de la Bascov....la iesire...pe cine vad? Pe ea.
Nu facea cu mana, vorbea la telefon, tot cu doua bagaje, tot cu ochelari de soare, tot cu parul involburat. Am oprit. Nu ma recunoscuse. Desi dupa mine oprise si un Logan, a venit la mine, in ideea ca masina e mai comoda, poate....
Cand ma vazu..."Ooooooooo Pindiiiiiiiic....ce placereee...ce faci omule?" Arunca repede bagajele pe bancheta din spate...si tot vorbea din usa. Am rugat-o sa urce, caci ocupasem parte din sosea si se facu coada de tir-uri in spate. Nu ma claxona nimeni. La asa "piesa" soferii de tir erau foarte intelegatori.
"Unde mergi?" "Spre Sibiu" zisei..."Ohh...ma lasi atunci la Valcea la iesire spre Gorj?"...Te las...
60 de km pana la Valcea, gura nu-i tacu...
Atat am intrebat... " Ce face Sile?"... Si avuse mii de raspunsuri. Pe scurt, tot cu aia era, ea tot il iubea si iar o paruise...
" Pindic...a venit la usa la mine...cica sa-i ceara niste chei lu' Sile" Asa, si?
"Si cautam cheile...a iesit si fii-mea si a luat-o la rost...ca de ce nu-l lasa in pace pe tat-su...ca sunt gramezi de barbati liberi...ce s-a gasit taman cu el..."
Sile unde era? " Sile era in sufragerie...se uita la meci" Si? Si buticara i-a zis fetii..." Ce vorbesti tu curva dracului...ca te intanzi cu pularaul ala de Sorinel, de la C, cand femeia lui nu-i acasa..."
"Ohhhh...cand auzii...n-am rezistat si i-am tras un pumn in nas"...I-a curs sange...de a trebui s-o tamponez apoi...si apoi o batui iar..."
Isi trase sufletul un pic si continua: "Apoi ia-o la omor pe fata...e adevarat? Ti-o pui cu ala?"
Si Sile ce facea? " Sile? Nimic...se uita la meci"
"Auzi tu...toata familia si-o trage prin vecini...numa' eu nu"
Demoralizant.
Apoi mi-a povestit de greva lor, a medicilor de familie....cum rahatul ala de casa de sanatate isi bate joc de ei...lumea n-are bani, nu vine nimeni la consult...iar cat despre compensate...ce sa mai zica...
Am ajuns epuizat in Valcea...am parcat-o la Omv-ul de la iesirea spre Tg Jiu.

A trebuit s-o iau prin oras spre Sibiu..In centru blocaj...Mai sa fie...ce trafic in targul asta?...Era inmormantarea vreunui bulibasa...masini parcate pe doua randuri...pirande care traversau incet de colo colo....Politie care dirija circulatia....Dumnezeu sa-l odihneasca....

Ziua 20 Casa, dulce casa

Am ajuns ceva mai devreme.
Casa, dulce casa... Fara Pindica nu e chiar asa dulce...dar tot acasa e.
Am rontait niste resturi din frigider. Ma uit la Tanase si Dinescu, sunt cam adormit...
Cred ca o sa revin maine cu povestea calatoriei..
Tanti mi-a lasat biletel sa iau domestos si nu stiu mai ce.. Ea cred ca e cea mai avantajata...face curat in doua case in loc de una. Mai multi banutzi.
Pindica nu era acasa....era intuneric la ea...se vede din masina...
E vineri...o fi iesit pe undeva... Eu stau acasa...

Maine merg la o nunta. Singur.
Sa vezi intrebari acolo...Ce? De ce? Cum? Unde? Cand? ...

Ziua 20 Sun Garden **** continuare

Am hapait.

Sala de mese arata ca dupa Verdun. Ospatarii erau nervosi, au servit si au alergat ca apucatii, bacsis zero, caci fratii maghiari pensionari nu aveau marunt la ei.
Acum trebuiau sa debaraseze mesele. O donsoara..blonda...dragutza, m-a expediat ca n-are masa...ca tre' sa stranga.
In fine am dat de un baiat care a citit moaca mea de datator de bacsisuri grase....Deci...am fatza de shpagar...

Cand nu stiu ce sa aleg din vastul meniu...invariabil comand ciorba de vacuta si ceafa cu cartofi prajiti. Pindica ar fi protestat vehement....dar acum imi savurez colesterolul cu pasiune.

Beau o cafelutza...si achit nota. 45 de lei...6 lei bacsis... Baiatu' multumeste cu plecaciuni. A muncit 5 minutzele cu mine...si a luat 6 lei... A avut ochi. Blonda, blonda.
Daca mai vin azi vreo 2 autocare, ospatarii se pot spanzura...

Citesc pe evz.ro ca angajatii de la Carlsberg fac greva pentru a bea bere la locul de munca. Deh...au si e problemele lor.

Cineva imi semnaleaza ca filmuletu' cu Musiu Clovn nu mai merge. Antena 3 are drepturile...Ho-ho-ho..Deci musiu n-are niciun drept pe scremelile, tzipetele si agitatia lui. Doar Antena 3.
Mda, nu e prea destept cum credeam. Habar n-are sa semneze contracte. Era fomist...si a acceptat orice...Asta e...

Siesta curge...la boxe canta C.C. Catch..:))...pe melodia asta ridicam primele fuste din cariera..ohhh...devin nostalgic...

Poate nenii militieni au terminat programu' si si-au bagat loganurile in garaje...caci da sa plouaa.

Ziua 20 Sun Garden ****

Am reusit sa scap de Amedeu...clientul si pretenul meu din Koloszvar.
Amedeu e un un ardelean strasnic, ruman de 10 generatii...alea pe care le stie...uraste bucurestenii, eu fiind exceptia care confirma regula.
Asta a fost si e un avantaj, caci competitia din Bucuresti nu reuseste neam, sa-i vanda lu' Amedeu ceva. Nici la juma de pret.
Amedeu ma iubeste. A zis ca daca trec prin Cluj vreodata si nu ma opresc sa-l vad imi taie ouale. Si nu glumeste. Odata eram prin Cluj si m-a sunat. N-aveam timp de el, eram pe fuga. Ouale inghetasera de spaima. Stai sa vezi ca m-a vazut Amedeu si ma testeaza, zic eu....A trebuit sa recunosc ca-s in orasul lui, desi ma sunase pentru altceva iar rezultatul a fost un chef monstru la Baisoara, 2 zile. Nu aveam semnal iar Pindica era turbata...Offff...Amedeu asta ma baga numa' in belele.
Asa...o sa mai zic de el si de Tarnita cand ajung acasa, caci nu putea scapa doar cu o cafea la "beroul" lui.

Cum spuneam, am reusit sa plecam de la cabana, cu Amedeu groggy si soferul Tase pilot de jeep'.
Masina mea o lasasem la el la firma..." Baaa Pindic...daca vii cu masina acolo(adica la Tarnitza), decedeaza fratele meu...ii facem parastasu"...Pai avea dreptate... Off road...parte din drum.

La radio, anunt: Politia rutiera are campanie zilele astea..."Alege viata" Azi e prima zi. Asa ca au scos pe sosele cele 400 de radare noi si inca vreo 300 d-alea vechi sa tempereze viteza la volan.
Bravos...acu' s-au gasit. Adica "donatorii de organe" sa nu doneze nimic azi...pai e frumos?
O sa fac 8 ore pana la Bucuresti.

Am calcat-o pe Feleac, super drum de viteza...si m-am oprit la Sun Garden in Turda. Asta e un hotel cu restaurant, foarte fain, in contrast evident cu orasul.
Au wireless free...si buuuun....papica buna, se poate plati cu cardu'...deci totul ok.

In parcare 2 autocare cu numar de Ungaria...Fuuuuuuck... Restaurantul sa vezi ca e plin..
Mda, asa e....nu plin...full. Doamne si domni de varsta a 3 a, care se duc sau se intorc probabil de la Sovata se oprira sa ia pranzul.
Astept pe o canapea sa se elibere vreo masa....sunt la desert...o sa mearga repede...

Hai ca incep sa iasa pe rand... Pap ceva rapid si o sa plec....sa ajung si eu acasaaaa...dulce casa...

Ziua 20 Tarnitza

Sunt in biznis trip.
Am trecut prin Sibiu si Cluj....acum sunt la Tarnitza, un loc de vis, la 20 si ceva de km de Cluj.
M-a invitat un client si prieten la casa lui de vacanta, sa vorbim afaceri intr-un alt mediu decat austerele birouri...:)

La Pitesti m-am reintalnit cu doctorita navetista, la Valcea se jelea un bulibasa ceva, ca prea era blocat orasul cu ceremonia, Sibiul...ca intodeauna tacut, sensibil...mare importator de obiceiuri proaste din sud de la o vreme.
Clujul este un frumos oras langa Tarnitza se poate zice....
Azi ma reintorc spre casa...si o sa povestesc mai multe si marunte....
Asta daca ajung viu strecurandu-ma printre "donatorii de organe" pe 2 sau 4 roti de pe sosele patriei.

Ziua 18 Lu'

Lu' e langa mine. Mi-a luat la "pieptanat" toate scrierile sa corecteze greseli, de punctuatie, ortografice, gramaticale...
A dansat cu mine...tango-uri...

In casa se lasa o dara de miros de spaghete cu branza si de tango argentinian.

"Buna dimineata... ciripi ca o randunica...Si dintr-o data, toata primavara mi-a intrat in casa... Si-a scuturat aripile nitel, le-a netezit, ca de, e cocheta, si s-a uitat lung la mine... ii vedeam ochisorii cum ma fixeaza, intr-o parte si alta si apoi pieptul mic cum ii tresarea de graba cu care zburase catre mine... Sus, jos...sus, jos...repede, repede... Am intins mana s-o ating, dar ea...Tzusti..! a falfait putin din aripioare si a zburat cum a venit... m-am uitat lung dupa ea, iar in urma ramasese miros de ciresi infloriti... O astept in fiecare dimineata la fereastra... Chiar daca nu zboara mereu catre mine, stiu ca e acolo... Si ce liniste ma cuprinde...

Noapte buna..! Ma scufund intr-un somn adanc...poate apare naluca cu par rosu....sa-mi danseze despletita si cu picioarele goale...sa-i privesc pielea lucind sub razele lunii si sa ma las hipnotizat de privirea ei albastra..... O intreaga simfonie de simturi..."

Ziua 17 Tango și Spaghete

                                                                 Foto: www.e-retete.ro

Rufele odată băgate la mașină...a trebuit să văd ce mănânc și eu la cină, nu?...

Opțiunile sunt puține și excesiv de limitate.

Pâine, unt, brânză, salam de Sibiu din Szeged...mmbuuunnn...și cam atât. Vecina nu mai apăru cu ceva la ușă, nici farfurioara nu și-a luat-o.

Aaaaaaaaa!!...am  o tonă de paste la provizii. Ar merge cu brânză.
Ia sa vedem!
Tagliatelle con spinaci...mda...nu merge, n-am spanac.
Pappardelle all uovo...hmm sună complicat.
Tagliatelle all uovo...la fel...nu.
Pacheri...astea sunt ca niște tuburi...scumpe, au fost peste 5 euro...nu le stric.
Chifferi Rigati....niște mormolici...astea ar merge cu lapte mai bine.
Penette de la Monterosso...sunt maro...si astea erau scumpe...le sar..
5 tipuri de tăiței...Risoni, alea alea...
Riciutelle...astea-s ca un fel de cartofi prăjiți...mda...nu...
Lenta Lavorazione...astea-s Elicoidali no.49...aha...arată ca niște furtunuri...he he...
Plus alte tone de spaghete...ohhh...

Intru pe net....Eve, prietena mea de pe tagged e acolo. A venit de la muncă și mă citește..
Eve e foarte frumoasă, mai frumoasă ca Lu' dar și mai măritată...deh...înseamnă că știe să facă paste, nu-i așa?
Și-mi zice: "pui apă la fiert, cu puțină sare; când clocotește pui pastele; le lași să fiarbă cât este scris pe ambalaj să nu se înmoaie; după ce le fierbi se pune brânza;"
Piece of cake...ar zice Pindica.

Eve mă inspira la tango...e atât de frumoasă!...și atât de tristă! 
Caut pentru ea "Por una cabeza tango" mai cunoscută ca melodia în care Al Pacino a prestat dansul ăla bestial din "Scent of a woman"

Aleg spaghetele Linguine 121 di Gragnano, trafilate în bronz...auu!!...buuuneee..
Scrie 7 minute.
Pun la fiert singura oală rămasă în casă....și privesc la ceas.

Tangoul curge...iau taburetul...mă învârt...Aș fi dansat cu Eve.
Doi pași înainte...aplecare ușoarăăă..întorc...doi pași în lateral...apa începe să fiarbă....trec 3 minute.
Schimb, trec pe Tango Argentina...

Mă răsucesc cu taburetul...fandez..doi pași înapoi...taburetul vibrează, apa fierbe...mai sunt 2 minute fix..

Plutesc...muzica mă învăluie...hota duduie sorbind tot aburului, taburetul ține aproape....mă uit la ceas...gata...
Pun spaghetele. Le las nițel....se opăresc...Taburetul dansează...nu mă așteaptă...
Le scot....caut nervos strecurătoarea...tango-ul se isprăvi....

Taburetul țopăie singur...Las pastele să se scurgă un pic, am timp de o Milonga...

și mă târșăi cu taburetul prin sufragerie...

Am răzuit telemeaua...scot spaghetele...pun brânza...și gataaaa.
Mmmmmmmmmmmmbuuuunăăăă.

Mulțumesc Eve... pentru spaghete,  pentru tango.