Ziua 37 Duminica in familie

Pe vremuri era o emisiune tv, Duminica in familie, cu scopul probabil de a aduna familia in jurul televizorului.
Eu m-am adunat in jurul meu, ca fiind propria mea familie.

Ieri am fost la mama. Simtea ea ceva.
"Cei cu Pin(z)dinca?"
I-am explicat ca s-a regrupat pentru o perioada sa ne putem reevalua relatia. Cum stiam eu sa folosesc termeni tehnici in chestiuni personale!
M-am dus vioi, relaxat, fresh. Mama n-a muscat.
"Eram sigura...mai devreme sau mai tarziu asta se intampla".
Asta i-a adus satisfactia presupunerilor ei confirmate.
Curios, nu m-a consolat si nici nu mi-a aratat evidenta, ca ea va ramane cu mine pe viata. Asa fac mamele, nu poti divorta de ele. Nici ele de noi.
Nu mi-a spus nici ca ea ma iubeste si ca ma pot baza pe ea. Nici ca, lasa, ca-ti trece.

Am scapat relativ usor. Mi-a pus si ceva la pachetel inclusiv niste prajiturele.
N-a zis nimic rau de Pindica si nici suparata n-a parut.

Azi am petrecut o duminica in familie, adica cu mine insumi.
N-am iesit din casa, dar nu din vreo problema de socializare,ci doar din lene. Trandavia e unul din cele sapte pacate capitale ale crestinismului.
O sa ard in purgatoriu.

Acum ma uit la "Life After People", documentarul extraordinar de pe History, care mi-a inspirat povestea.