Ziua 46 Sex and love

                                                                                        foto: www.fanpop.com

Azi mi-a venit în minte, la volan desigur, unde altundeva?, despre legătura chimică între sex și dragoste...
Se poate face sex fără dragoste, dar dragoste fără sex?

Răspunsul cercetătorilor de la Radio Erevan care au rugat două blonde să discute despre subiect, este:
"- Ia spune, fată, ce înseamnă sex?
- Sex este când te fardezi puțin, intri în bar, faci ochi dulci unui tânăr, el te invită la câteva păhărele, te culci cu el și îți lasă pe masă ceva bani, fatăă...
- Și ce înseamnă, fată, sex bun?
- Sex bun, fată, este când te fardezi puțin, intri în bar, faci ochi dulci unui tânăr, el te invită la câteva păhărele, te culci cu el și îți lasă o mulțime de bani pe masă...
- Și ce înseamnă să faci dragoste, fată?
- Ahh, dragostea este o invenție evreiască, ca să nu-ți plătească!"
Plecând de la concluzia acestei cercetări științifice, ne întoarcem cu mii de ani, înainte să existe Radio Erevan, înainte să existe două blonde-cobai pe post de subiecți de studiu.

Sexul nu a fost întodeauna descris ca un act al păcatului și al desfrâului.
De fapt, civilizațiile pre-creștine de pe tot cuprinsul globului vedeau în sex un act de cult și de sărbătoare.
Până aici, sună bine...

În timp ce religia a influențat atitudinea societății față de sex și dragoste de-a lungul istoriei, legătura dintre cele două concepte nu a urmat o cale prea coerentă.

În antichitate, sexul a fost privit ca pe o divinitate, deoarece se considera că zeii dețin puteri senzoriale. Religia Iudaică privea dragostea sexuală ca o sărbătoare, ca o bucurie, ca o exprimare pământească a comportamentului zeilor.

Lumea creștină, dimpotrivă, descrie sexul ca un mare păcat, dacă nu era practicat în scopul procreerii.. 
În Cartea Genezei sexul este descris ca o instigare la rușine și nuditate.
Ucenicul Pavel a emis un mesaj foarte puternic prin care prostituatele și homosexualii erau excluși din grădina Domnului. În viziunea sa, orice act sexual în afara căsătoriei, era un păcat de moarte. Chestia asta, totuși cam dură, a fost rezolvată de Biserică în sec IV dChr, când a dat putere preoților să ierte păcatele mărturisite la spovedanie...
Totul a pornit de la aversiunea față de sex a liderilor Lumii Creștine timpurii ce considerau sexul în afara căsătoriei o crimă împotriva lui Dumnezeu. 
În Evul Mediu, chiar mai rău, nici căsătorit nu puteai face sex oricum. Erau reguli precise.

De aici pleacă morala după care ne ghidăm viața. 
De la niște popi bătrâni și impotenți, care neputincioși de fel, s-au gândit să dea edicte...să confuzeze generațiile ce vor urma.

Lipsa legăturii chimice între dragoste-dragoste și dragoste-sex a dus la apariția unor adevărate industrii ale afacerilor.

De exemplu, muzica, poezia, filmul, telenovela, etc...toate se căznesc să se apropie de această legatură subtilă...
Oare ea există? Daaa...sunt sigur...Dar e perenă?...Nuuuu...asta e clar...Da' cât ține?...
La Radio Erevan răspunsul ar fi: între 2 minute și tot restul vieții, depinde din care religie aparțin partenerii...

Dacă popii ăia de acu' 2000 de ani erau ceva mai toleranți, acum, în vremurile noastre, lucrurile poate erau așezate, nu?
Adică sexu' era sex, dragostea era dragoste... 
Nu mai existau poeți să cânte poezii de jelanie și tristețe, nu mai exista blues-ul, jazz-ul, tango-ul...De ce sa fi avut nevoie de ele?...Totul era clar, precis...cod de bare fix pentru fiecare în parte.

Eu sunt doar fericit că există morala asta primitivă.
Sunt fericit că niște ucenici, popi, episcopi, mitropoliți, papi și alții se gandiră să interzică cu atâta înversunare ideea de sex...

Nu mai aveam despre ce vorbi acum.
Și nici la ce visa...