Ziua 73

Cum o fi să stai așa...ca o beșniță...să nu faci nimic...
Tare m-ar pasiona...
Să stau...să citesc, să ma uit pe History, facturile să se plătească singure, frigiderul să se umple automat cu bunătăți eco', iar miercurea Tanti să se întrupeze într-o "căprioară" suplă, cu coapse și glezne de campioană. Să nu vorbească prea mult, doar să-și facă treaba.
Eu să stau, evident, în mijlocul casei și s-o privesc cum se mișcă elegant, ca într-un tango pasional...spălând pe jos, curățând ferestrele, alegând rufele pentru călcat...Ohhh...și la plecare să-mi facă și mie un masaj la tălpi cu ulei de rozmarin...O fi grea viața asta?...precis ca ar apărea probleme de altă natură...stresuri și dileme de tot felul...

Am aflat de ce hotelul Trotuș din Onești era atâta agitație. Rămăsesem un pic uimit. Peste tot bate vântul, hoteluri pustii, doar la Onești plin.
Toată populația aia de acolo se adunase la un concurs pentru copii "Ti Amo". Aveau oamenii ecusoane, multe stegulețe și diferite, râsete, voioșie...
Copii obezi de hamburgeri ce urcau cu liftul până la etajul 1, profesori și părinți crizați, organizatori stresași...ce mai!..un festival adevărat. Hotelu' precis era un fel de sponsor...așa că nu a încasat nimic...

M-am întors spre seară, pe o vreme capricioasă, cu ploaie, soare, ploaie și iar soare după Buzău, cu o mică răceală la purtător. Că de'!...abia îmi trecuse măseaua și ganglionu', nu puteam sta liniștit...

Am găsit acasă theraflu. E e mai mult somnifer. Te pune un somn...de nu te vezi.
Pindica mi-a adus și ea  una pastilă de daleron.
Ce avea și ea...că tot venise să spele chiloței. C-an fiecare sâmbătă de alftel.
Eram cam groggy de somn de la theraflu, așa că nu prea am vorbit. Sau poate am vorbit dar nu mai țin minte...

Când m-am trezit am descoperit  frigiderul gol. Nu era d-ăla automat...să vină păpica singură..
Așa că hai la Metro!, să mă aprovizionez. Pe drum s-a pus de o ploaie torențială și-am schimbat planul. O cotii spre Carrefour Băneasa, că are parcare subterană...să nu ma plouă...
Parcarea destul de ticsită...fiecare mașinuță pe locul ei cuminte. Doar jeep-urile X5, Q7, ML, etc. toate parcate oblic ocupând  câte două locuri. Nu pricep ce au oamenii ăștia, proprietari de jepane. Le apar cute noi pe creier și se comportă complet diferit de noi ăștilalți. Șoseaua e doar a lor, parcarea la fel...Pur și simplu nu le pasă.
Încerc să nu mă enervez...căci oricum n-are rost...

Azi am stat pe terasă la plajă. Apoi am fost la piață, la Domenii, să-mi iau niscavai fructe și legume, ca d-aia dă boala în mine...sunt devitaminizat.
Am pierdut seara cu o porcărie de film la HBO...cu Tom Hanks, un fel de continuare la "Codul lui Da Vinci"

Acum îmi beau theraflu-ul...și astept să adorm.
Poate visez năluci cu păr roșu, tăntici în formă de căprioara, facturi plătite singure și nițel ulei de rozmarin pe tălpi...neapărat...