Ziua 172 Să vorbim despre fluturi...

Nu mă pricep la fluturi, doar să-i admir privindu-i.
N-am avut insectar la zoologie cu fluturi trași pe ace. Și nici dorința să-i înțep.
Știu că se trag din molii, c-ar fi mai vechi decât noi pe planetă și că-s jde mii de specii care mai de care mai colorate.
Precis există o stiință pentru aceste insecte frumoase. Unii și-or fi luat doctorate pe tema asta, referate științifice, congrese și seminarii internaționale.
Probabil ființează multe Asociații și Comisii pentru Protejarea Fluturilor. N-am chef să caut acum detalii.
Doar să vorbesc nițel de fluturi...căci nu vorbește nimeni.

Azi am îngălbenit cu limonadă alte căsuțe din excel-ul 'cela dificil și complicat. Dacă din sânge apă nu se face, limonada uite că se făcu. Toate-s bune și frumoase...lumea mulțumită.
Asa că, ce să fac?...M-am apucat să mă gândesc la fluturi, sau la ce m-aș fâlfâi și eu printr-o poieniță cu floricele.
Uite ce pățești dacă lucrezi la bugete.

Era un cântec celebru pentru preșcolari:

"Fluturaș nu mai ai aripioare"

"Nu mai ești fluturașul din soare,
Care zboară din floare în floare,
Fluturaș nu mai ai aripioare,
Domnul conte ți le-a retezat.
Fluturaș nu mai ai aripioare,
Domnul conte ți le-a retezat.

Fluturaș când aveai aripioare,
Culegeai miere din floare-n floare,
Dar acum nu mai ai aripioare,
Domnul conte ți le-a retezat.
Dar acum nu mai ai aripioare,
Domnul conte ți le-a retezat."

Îl fredonam voios pe la vreo 6 anișori sărind în pasul ștrengarului, fără să pricep mesajul ascuns, cu-n ușor iz de amenințare. Dacă-ți place mierea prea tare, rămâi fără aripioare.

Dar chiar mi-ar fi plăcut azi să fiu un fluture la propriu, să zburd așa printr-o poieniță și să mă joc cu petale de floricele sălbatice...Fără alte griji și stresuri.
Fără căsuțe complicate în excel...departe de lumea nevrotică în care traiesc.

Ce m-aș flutura nițel!...