vineri, 2 aprilie 2010

Ziua 13

Ieri dupa "berou" am trecut iar pe la Carrefour sa verific ecusoanele cu "Zambim pentru dvs".
Trebuia sa iau ceva de papica si detergent pentru masina de spalat vase.
L-am gasit greu... ascuns printe solutiile de spalat vase manual.
Nu prea era aglomerat. Romanii cred ca o sa navale azi...sa goleasca rafturile.
Cica lumea n-are bani...Ne plangem de somaj, reduceri de salarii, prime ioca..cosurile insa sunt pline...iar bonurile minim de 2-3 mil, lungi...greu de marcat. Eu, am avut cel mai mic bon de ieri. Am batut recordul.. vreo 50 de lei. Pai ce am luat?...Detergentul ala..2 beri, o paine, 3 carnati gen cabanos gata facuti, o ceafa miiiica...tot gata facuta ( pentru microunde)...si 2 sticle de apa minerala...

Iar m-am enervat. Nu pot cadea in nesimtire ca multi dintre semeni. Lumea intra cu cosurile printre rafturi...inclusiv la cosmetice..le e frica ca le fura cineva marfa inca necumparata...sau..isi lasa cosurile in mijlocul culoarului...alearga de nebuni si se ciocnesc.
Nimanui nu-i pasa de celalalt. Nimeni nu-si cere scuze...dimpotriva daca au ocazia sa se injure nitel de Cristosi ( ca tot e Saptamana Mare) o fac cu o placere perversa. Se inghesuie, intra peste tine, te calca, molfaie, tusesc cu expectoratii fara sa puna mana la gura, ursi cu cefe late grohaie si tropaie nelinistiti burdusindu-si carucioarele cu salam si slana poloneza....domnitze grabite se rasucesc profesionist printre rafturi avand in spate remorca, un sot plictisit impingand apatic caruciorul....musterii saraci care vin sa manance acolo pe gratis...napolitane, biscuiti sau cornuri...detailisti din imprejurimile agricole ce-si aprovizioneaza bodega din sat...barbati la patru ace cu casti in ureche, gesticuleaza la telefon, se opresc, fac sedinta in mijlocul Babilonului...

Ajung la casa de cosuri de mana. In fata mea un cuplu cu ditai caruciorul. Le explic ca e casa de cosuri. Ea:" Ce daca!" Eu: " Doamna, caruciorul nu incape prin culoarul de la casa si nu va primeste oricum, stati de pomana aici"
Ea "Lasaa domne' ca iau carutu' pe sus, ce treaba ai dumitale?"
Ea - semi balena, tzoapa, cu degete rubensiene acoperite toate de bijuuri, scurta de blana, o facea si mai grasa...Hellooooo...sunt 20 de grade afara!!...n-as vrea sa-mi imaginez ce putea fi sub acea blana...cum ce? sunca transpirata...
El - pirpiriu, moaca impersonala, stresat si terorizat
" Pui, zice el, tre' sa ne mutam la casa de cosuri"
Ea isterizata..." Nu vezi Papushel ce de coada e?...tre sa ajungem la Bolintin la Fane"
Induiosat de tandreturile verbale dintre ei, i-am lasat in pace...
El: "Pui, nu incapem la casa" Eu as fi zis ca nu incape ea cu tot cu blana.
Ea: : "Lasa draga ca fac loc".
Si stam si stam...culoarul se ingusteaza...Pui se precipita, cauta solutii. Impinge de cos, nu intra...impinge din nou...nimic.
Casierita, acra ca de obicei, fara " Zambim...." pe "pept"..ii atentioneaza sever.
"Aici e casa de cosuri nu puteti intra".
Pui se face rosie, cum?.. E A...nu poa' sa intre?
Casierita: "Va rog sa va mutati la casa alaturata"...unde coada era bine consolidata si de o lungime dezarmanta.
Pui...misca capul speriata. E doar un client in fata...ar trebui sa aseze cocoloasa de marfa din carucior pe banda foarte mica. N-are cum.
Clientul din fata plateste...
Casierita: : Urmatorul va rog...Doamna, v-am zis, mutati-va la casa alaturata!"
Pui ia o decizie extrema. Il trimite pe Papusel dupa doua cosuri.
Coada din spate freamata...
"Auzi cucoana, ce faci? Stam aici si asteptam sa le pui in cosuri? Pai ce...suntem prosti?''

Pui se da in lateral impingand coada alaturata. Trec la casa.
Papusel vine cu doua cosuri, complet insuficiente pentru tona de mancare din carut.
Il trimite sa mai ia inca doua cosuri. Isi face loc, transfera marfa, naduseste la greu...ohhhh...ridica un cos, cad niste sticle pe jos se sparg...Nu mai vreau sa vad acest supliciu.
Platesc cash sa mearga mai repede...si dispar.

In urma mea, Pui se misca amplu, transpira, se apleaca, se roteste, se cearta cu ambele cozi si tipa la Papusel sa vina mai repede....

Acasa gol. Liniste. Fara viata.
Deschid un borcan cu fasole de la provizii, scot 2 carnaciori si-i bag la microunde. Gasesc niste castraveti murati de la soacra-mea...cam acri...dar merg.. si ma uit la televizor. De obicei cand mananc, la talk show-uri.
O doamna cu fatza de mahalagioaca, tzoapa ca si Pui, fosta sefa la Loterie, ce candideaza am inteles pentru Senat, vorbea rastit despre cat de naspa e guvernul si ce o sa faca si ce o sa dreaga ea.
Adevarul e ca tzatza asta s-ar completa perfect cu fauna din parlament. De fapt ei, parlamentarii, sunt doar expresia poporului care-i voteaza? NU? De ce sa-i criticam? Sunt ca noi. Ca cei din Carrefour, ca cei de pe sosele, ca cei din parcuri care flegmeaza si scuipa coji de seminte, ca cei de pe trotuare, ca noi toti. Astia suntem, impreuna defilam in peisajul asta kafkian.
Am stomacul si digestia buuuna...pot sa ingurgitez in timp ce "florareasa" debita mesaje electorale.
Apoi am vorbit cu Lu' pe mess. Era varza, adica in dispozitie erotica si de rasfat. Mi-a trimis muzica, m-a implorat sa-i dau o poza. I-am zis ca sunt sosia lui Boc:))..Sa se uite la televizor...tot aia e....
Am intrat in a treisprezecea zi, iar cu luna plina, umoral...trist...somnoros...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu