Ziua 27

M-am trezit inca sub impresia povestii cutremuratoare a documentarului despre crimele URSS.

Victoria mi-a scris...ieri dimineata:
"Buna ziua!te rog sa nu te superi daca fac greseli ,trebuie doar sa ma intelegi. Iti multumesc pentru ca am avut ocazia sa pot sa urmaresc si eu acel documentar, care pot sa-ti spun ca acum cand iti scriu plang si totusi ma gandesc cand tatal meu imi povestea cum el a trecut prin acea vreme a foamei. Acum cand am urmarit filmul plang si nu pot sa cred ca totusi a fost real. Nu mai pot sa-ti scriu acum..multumesc pentru intelegere.Cu mult respect Victoria"

Cu atat mai mult emotia e mai mare acum, dupa tragedia prin care trece Polonia...si ne arata cum istoria lucreaza peste ani.